CES: Aviz favorabil, cu observații, pe proiectul de buget din partea patronatelor; aviz nefavorabil din partea sindicatelor
Reprezentații părții patronale au dat joi aviz pozitiv proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2026, în timp ce reprezentanții părții sindicale și cei ai fundațiilor și asociațiilor neguvernamentale ale societății civile au votat pentru avizarea nefavorabilă a proiectului de act normativ, conform punctului de vedere publicat pe site-ul Consiliului Economic și Social.
Astfel, observațiile părții patronale au vizat faptul că suma prevăzută în buget pentru decontarea către furnizorii de energie a reducerilor de preț acordate consumatorilor în cadrul schemelor de plafonare, de 3,75 miliarde lei, este insuficientă în raport cu necesarul real de plată, în contextul în care, conform datelor anunțate public de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei, valoarea totală a cererilor de decontare depuse de furnizori se ridică la 9,5 miliarde lei (luna ianuarie 2026).
'Având în vedere că în anul 2025 s-a efectuat o plată anticipată de până la 40% din valoarea cererilor aflate în evaluare, estimăm că suma restantă la plată se ridică la aproximativ 6 miliarde lei, nivel care ar trebui reflectat în bugetul pentru anul 2026. (...) În prezent, majoritatea furnizorilor au cereri confirmate de ANRE aferente reducerilor de preț prefinanțate încă din ianuarie-februarie 2024, ceea ce înseamnă că termenul inițial de 45 de zile a ajuns, în practică, la aproximativ doi an. Deși au fost semnalate în mod repetat necesitatea accelerării procesului de analiză la nivelul ANRE și efectuarea plăților prin ministerele de resort - Ministerul Energiei, pentru consumatorii non-casnici, și Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, pentru consumatorii casnici - observăm că, în perioada decembrie 2025 - martie 2026, valorile confirmate de ANRE au fost aproape inexistente. Situația este agravată de nivelul insuficient al alocărilor bugetare prevăzute pentru anul 2026, care nu reflectă necesarul real de plată aferent cererilor deja depuse', au argumentat reprezentanții patronatelor.
Potrivit acestora, întârzierile generează distorsiuni concurențiale în piața de furnizare, între furnizorii care au suportat costurile schemei de plafonare și noii intrați pe piață care nu au fost expuși acelorași constrângeri financiare. Totodată, consideră ei, este necesară o bugetare realistă și crearea unui mecanism predictibil de decontare, în lipsa acestora existând riscul penalizării actorilor care s-au conformat politicilor publice.
'Furnizorii au fost obligați prin legislație să aplice reducerile de preț consumatorilor, chiar și atunci când costul real al energiei depășea prețul plafonat. Regulamentele europene au permis utilizarea acestor instrumente în contextul crizei energetice din 2021-2022, însă cu condiția compensării integrale și eficiente a costurilor suportate de furnizori. În acest context, sunt necesare: suplimentarea alocării bugetare de la 3,75 miliarde lei la aproximativ 6 miliarde lei, în linie cu nivelul estimat al sumelor restante; reintroducerea unor termene clare și predictibile pentru evaluarea cererilor și plata decontărilor; instituirea unui mecanism transparent de monitorizare și raportare periodică privind stadiul decontărilor', subliniază partea patronală.
Pe de altă parte, reprezentanții părții sindicale și reprezentanții fundațiilor și asociațiilor neguvernamentale ale societății civile au precizat că un buget poate fi auster sau expansionist, prudent sau ambițios, însă nu poate fi construit pe ipoteze care nu mai corespund realității economice la momentul adoptării sale.
'Din acest motiv, exigența fundamentală aplicabilă unei legi bugetare este aceea a realismului. Un buget poate fi auster sau expansionist, prudent sau ambițios, însă nu poate fi construit pe ipoteze care nu mai corespund realității economice la momentul adoptării sale, întrucât în acest mod este afectată chiar funcția constituțională a legii bugetare, aceea de a ordona credibil și responsabil finanțele publice. Din perspectiva acestui standard de realism bugetar, se constată o primă vulnerabilitate majoră a proiectului, constând în caracterul discutabil al fundamentării macroeconomice. Bugetul pentru anul 2026 este construit pe ipoteza unui PIB nominal de aproximativ 2.045 miliarde lei, a unei creșteri economice reale de 1% și a unui nivel al veniturilor bugetului general consolidat de aproximativ 736,5 miliarde lei, în condițiile în care anul anterior a fost deja marcat de o dinamică economică semnificativ mai slabă decât cea avansată inițial în construcțiile bugetare precedente. Într-o asemenea situație, problema juridico-bugetară nu este simplul fapt că prognoza poate fi greșită, deoarece orice prognoză comportă marjă de eroare, ci faptul că întreaga arhitectură a veniturilor și cheltuielilor este așezată pe o bază macroeconomică a cărei robustețe este insuficient demonstrată', au explicat reprezentanții părții sindicale.
Ei au semnalat că proiectul de act normativ propune venituri totale de circa 736,5 miliarde lei și cheltuieli totale de aproximativ 864,3 miliarde lei, cu un deficit cash de 6,2% din PIB, iar această construcție este vulnerabilă nu numai prin nivelul absolut al deficitului, ci și prin faptul că orice abatere nefavorabilă a variabilei de bază, respectiv PIB-ul nominal, conduce imediat la deteriorarea tuturor indicatorilor de echilibru bugetar.
Potrivit reprezentanților sindicatelor și ai societății civile, se constată o contradicție internă în privința construcției macroeconomice: bugetul mizează pe o creștere economică slabă, recunoaște că impactul consolidării fiscale se va resimți în special asupra consumului privat, dar continuă să plaseze speranța de creștere în investiții brute și în contribuția pozitivă a exportului net. Această combinație este teoretic posibilă, dar în condițiile concrete ale economiei românești pentru anul 2026 ea este insuficient justificată.
În ceea ce privește veniturile bugetare, punctul de vedere publicat de CES constată că vulnerabilitatea esențială nu ține doar de nivelul lor, ci de credibilitatea mecanismului prin care ele ar urma să fie încasate, deoarece România continuă să aibă o problemă structurală de colectare, iar bugetul pe anul 2026 nu rezolvă această problemă, chiar dacă sunt prevăzute măsuri fiscale cu impact suplimentar, inclusiv majorarea impozitului pe dividende și alte ajustări de bază impozabilă.
'A miza simultan pe o economie cu creștere de numai 1%, pe consum afectat de consolidarea fiscală și pe o accelerare suficientă a veniturilor astfel încât acestea să urce la circa 36% din PIB presupune un grad de optimism pe care documentația nu îl justifică deplin', se precizează în aviz.
O critică distinctă, 'și foarte serioasă', privește filosofia distribuției poverii ajustării, întrucât din conținutul textului rezultă că anul 2026 rămâne unul în care presiunea consolidării cade semnificativ asupra populației, prin comprimarea veniturilor reale, în timp ce zona facilităților fiscale și a cheltuielilor fiscale nu este reevaluată cu aceeași severitate.
Totodată, proiectul de buget nu tratează suficient de ferm problema datoriei publice și a cheltuielilor cu dobânzile. Chiar și în ipoteza oficială a Guvernului, costul datoriei continuă să crească, iar cheltuielile cu dobânzile absorb o parte tot mai mare din resursele publice.
Sindicatele mai atrag atenția că Legea bugetului de stat pe anul 2026 recunoaște indirect slăbiciunea cererii interne, dar nu oferă o soluție coerentă pentru a evita accentuarea acestei slăbiciuni.
Pe partea de cheltuieli publice, structura bugetului arată că, deși ponderea cheltuielilor totale rămâne ridicată (42,3% din PIB în 2026), acestea sunt orientate prioritar către investiții, nu către venituri personale.
'Deși benefice pentru potențialul de creștere pe termen lung, aceste investiții au un efect limitat pe termen scurt asupra gospodăriilor, întrucât veniturile generate de acestea se concentrează în sectoarele specializate (construcții, infrastructură, energie) și nu se transmit direct în creșteri salariale generalizate. Din punct de vedere economic, investițiile publice au o elasticitate redusă în raport cu consumul populației pe termen scurt, ceea ce înseamnă că, în timp ce statul alocă resurse masive către formarea brută de capital, salariații nu beneficiază de o creștere imediată a venitului disponibil. Investițiile planificate nu pot absorbi șomajul generat în sectoare precum retail, servicii, HoReCa, transport, microîntreprinderi. Proiectul de buget arată clar că investițiile brute contribuie cu 1,1 puncte procentuale la creșterea PIB, însă exporturile și consumul scad simultan. Această structură produce o creștere economică fără locuri de muncă', atenționează partea sindicală.
De asemenea, aceasta semnalează că actuala construcție bugetară pentru anul 2026 se bazează pe o ipoteză de absorbție a fondurilor europene 'care depășește clar limitele de realism administrativ, financiar și temporal', în condițiile în care chiar documentele oficiale indică o acumulare fără precedent de obligații de implementare, jaloane, cereri de plată și termene finale de eligibilitate.
Un alt motiv al avizării nefavorabile a bugetului este acela că alocările bugetare pentru educație se situează semnificativ sub pragul stabilit prin lege. Suma totală alocată educației, care include bugetul Ministerului Educației și Cercetării (57,33 miliarde lei) și programele naționale precum Masă sănătoasă, transport gratuit pentru elevi, manuale, burse etc este de aproximativ 60 miliarde lei, reprezentând 3,4-3,6% din PIB; raportat la bugetul general consolidat, ponderea alocată educației este de 6,8%, în timp ce pragul legal stabilit de Legea nr. 198/2023 este de 15% din BGC.
'Rezultă astfel că finanțarea prevăzută pentru anul 2026 este sub jumătate din nivelul minim stabilit prin lege', punctează sindicaliști, adăugând că în 2026 cheltuielile de personal înregistrează o reducere de circa 1,8 miliarde lei, la 40,98 miliarde lei. Și fondul de burse scade, cu 6,99%, la circa 5,363 miliarde lei, iar finanțarea de bază acordată instituțiilor de învățământ superior este prevăzută cu o scădere de aproximativ -6,84%, lucru care va genera în universitățile din România creșteri de taxe, inclusiv a celor de studii, fenomen deja întâmpinat în unele centre universitare, 'fapt care împovărează în mod direct studenții, afectându-le parcursul academic și inclusiv menținerea în mediul universitar, generând o creștere a abandonului din învățământul superior'. AGERPRES/(AS-redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Antal (Senat): Devenim cel mai mare producător de gaz la nivel european;trebuie să găsim calea de a genera valoare adăugată
România are șansa unică de a deveni, prin Neptun Deep, un actor indispensabil în regiune, însemnând și furnizor de securitate energetică pentru aceasta, dar trebuie să identifice calea prin care să genereze o valoare adăugată pentru acest gaz natural ce va fi extras din Marea Neagră, a declarat, miercuri, președintele Comisiei pentru energie, infrastr
OIV prognozează o redresare semnificativă a producției de vin a României în 2026
Producția mondială de vin a rămas aproape de minimumul istoric în 2026, însă unele țări din Europa au înregistrat o revenire semnificativă pe acest segment, în special Spania, Portugalia și România, a anunțat miercuri Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV). Potrivit estimărilor preliminare ale Organiza
Cele mai multe drepturi la alocația pentru copii acordate în România au fost înregistrate în relația cu Germania, în 2025
Cele mai multe drepturi la alocația de stat pentru copii acordate în România au fost înregistrate în relația cu Germania, Marea Britanie și Spania, în anul 2025, iar o analiză comparativă a perioadei 2020-2025 evidențiază o reconfigurare a clasamentului statelor în funcție de numărul de deschideri de drepturi la alocația pentru copii &icir
Cristina Chiriac: Următorul pas este să transformăm recunoașterea antreprenoriatului feminin în oportunitate economică
România recunoaște prin lege contribuția femeilor antreprenor la dezvoltarea economiei, însă următorul pas trebuie să fie transformarea acestei recunoașteri în oportunități economice, prin facilitarea accesului la finanțare și încurajarea investițiilor, susține președintele fondator al Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), Cri
DNSC: Tentative de fraudă în care este folosită identitatea operatorilor de telefonie mobilă și a instituției
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează asupra unui nou scenariu de fraudă desfășurat prin apeluri telefonice succesive, în cadrul căruia atacatorii se prezintă inițial drept reprezentanți ai unor operatori de telefonie mobilă, iar ulterior pretind că sunt angajați ai DNSC. 'Victima este contactată de o per
Nazare: Necesarul de finanțare al României ar urma să scadă cu 31 de miliarde de lei în 2027, la 248 de miliarde de lei
Necesarul brut de finanțare al României este estimat să scadă cu aproximativ 31 de miliarde de lei în 2027, la 248 de miliarde de lei, de la 279 de miliarde de lei în acest an, ca urmare a reducerii deficitului bugetar și a diminuării sumelor aferente împrumuturilor ajunse la scadență, a anunțat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, miercuri
ARF a recepționat ultimele două trenuri Coradia Stream din lotul celor 13 atribuite InterRegional Călători
O echipă de proiect a Autorității pentru Reformă Feroviară (ARF) și reprezentanți ai EGIS și ALSTOM au efectuat recepția pentru punerea în serviciul comercial cu călători a ramelor electrice RE-IR de tip Coradia Stream - TS25 și TS26, la Depoul Alstom, situat în incinta Atelierelor CFR Grivița, informează, miercuri, Autoritatea. Tr
AMEPIP: Comisia Europeană verifică documentele pentru un eșantion de întreprinderi publice, în vederea evaluării Țintei 442 din PNRR
Comisia Europeană verifică documentele pentru un eșantion de întreprinderi publice, în cadrul evaluării îndeplinirii Țintei 442 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care vizează reducerea mandatelor interimare și creșterea ponderii administratorilor cu mandate permanente, potrivit precizărilor transmise miercuri de Agenția pentru M
PADROM: 35 de dosare de daună deschise în urma cutremurului de miercuri; proprietarii sunt îndemnați să notifice pagubele
Un număr de 35 de dosare de daună au fost deschise în prima parte a zilei de miercuri, în urma cutremurului produs în cursul dimineții, iar proprietarii de locuințe asigurate care au suferit pagube sunt îndemnați să le notifice cât mai curând, a anunțat Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PADROM).
MEDAT: 24 de coexpozanți promovează România la târgul de turism IBTM World Barcelona
România participă, în perioada 17-19 noiembrie, la IBTM World Barcelona, ultimul târg de profil din străinătate inclus în calendarul de promovare pentru acest an, anunță Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT), într-un comunicat. Standul național reunește 24 de coexpozanți, ca
Niculescu-Mizil (ICI București): Tehnologia blockchain permite tokenizarea știrilor și gestionarea drepturilor de autor
Tehnologia blockchain oferă noi posibilități de valorificare a conținutului digital, inclusiv prin tokenizarea știrilor și gestionarea drepturilor de autor, a declarat miercuri Paul Niculescu-Mizil Gheorghe, șeful Departamentului de Transfer Tehnologic al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI București), la conferința 'Cyber Secu
PEFA: Campania 'She For Romania - Educație, Leadership, Vocație' continuă în liceele civile
Campania 'She For Romania - Educație, Leadership, Vocație', inițiată de Ministerul Apărării Naționale (MApN), în parteneriat cu Patronatul European al Femeilor de Afaceri (PEFA) și cu CEC Bank, își extinde activitățile în liceele civile din București, aducând în prim-plan educația pentru viață, dezvoltarea personală, leadershipul
ANOFM: 31.312 de locuri de muncă disponibile la nivel național și 184 în Spațiul Economic European
Un număr de 31.312 de locuri de muncă sunt disponibile la nivel național, în timp ce angajatorii din Spațiul Economic European (SEE) oferă, prin intermediul rețelei EURES România, 184 de posturi vacante, potrivit datelor centralizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Cele mai multe locuri de muncă sunt disponibil
Calea Victoriei înregistrează cea mai mare creștere a chiriilor din Europa (raport)
Chiriile pe Calea Victoriei, principala arteră de retail din București, au înregistrat în ultimul an un avans de 29%, reprezentând cea mai mare creștere din Europa și a doua cea mai rapidă evoluție dintre cele 50 de piețe incluse în clasamentul global din cadrul ediției 2026 a raportului ''Main Streets Across the World'', reali
Badea (BNR): Un atac cibernetic poate amplifica retragerile de depozite și genera deficite importante de lichiditate în sectorul bancar
Un atac cibernetic poate amplifica semnificativ retragerile de depozite și poate genera deficite importante de lichiditate în sectorul bancar, dacă băncile și autoritățile nu iau măsuri suplimentare, a declarat miercuri prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Leonardo Badea. ''Într-un context în care








