Chisăliță (AEI): Dacă țițeiul se stabilizează la 90 - 100 dolari, depășirea pragului de 9 - 10 lei/litru la carburanți devine realistă
Depășirea pragului de 9-10 lei/litru la carburanți devine realistă în România, dacă prețul țițeiul se stabilizează la 90 - 100 de dolari/baril, în urma conflictului din Orientul Mijlociu, ceea ce aduce costuri mai mari pentru transport, presiune pe lanțurile logistice, scumpirea alimentelor și inflație persistentă, atenționează președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță.
'28 februarie 2026 ar putea rămâne o dată de referință pentru piețele energetice. Atacarea Iranului și riposta ulterioară au reaprins tensiunile în jurul Strâmtoarei Ormuz - cel mai sensibil punct al infrastructurii energetice globale. Când Ormuzul tremură, tremură tot lanțul economic mondial. Prin această fâșie de apă dintre Iran și Oman tranzitează aproximativ o cincime din petrolul consumat zilnic în lume. Nu este doar o rută maritimă. Este un robinet energetic global. Iar piețele nu așteaptă ca robinetul să fie închis complet - reacționează la simpla posibilitate', explică președintele AEI, într-o analiză remisă duminică AGERPRES.
Potrivit acestuia, prețul petrolului nu reflectă doar echilibrul dintre cerere și ofertă, ci și anticiparea riscului. În opinia sa, ceea ce vom vedea luni, odată cu deschiderea burselor, va fi 'premiul de risc geopolitic', un adaos încorporat de traderi pentru a compensa incertitudinea privind aprovizionarea cu petrol.
'Dacă barilul urcă de la 73 la 75, 80, 90 sau 100 de dolari, nu este o simplă variație bursieră. Acesta este un multiplicator economic: costuri mai mari pentru transport, presiune pe lanțurile logistice, scumpirea alimentelor, inflație persistentă. Pentru România, unde peste jumătate din prețul carburanților este fiscalitate, impactul nu este liniar - dar este inevitabil. România nu este în prima linie militară, dar este în prima linie a pieței globale. Petrolul este o marfă internațională, iar prețul se formează global. Dacă Asia plătește mai mult pentru petrolul din Golf, competiția pentru alte surse - Africa SUA, Marea Nordului - crește. Prețurile se aliniază. Nimeni nu cumpără ieftin într-o piață scumpă', precizează Dumitru Chisăliță.
El subliniază că energia este cost de bază pentru orice economie, iar scumpirea petrolului înseamnă că industria produce mai scump, agricultura plătește mai mult pentru combustibil și îngrășăminte, iar transportul transferă costul către consumator.
Inflația, care începuse să se tempereze în Europa, poate primi un nou impuls exact când băncile centrale încearcă să relaxeze politica monetară, avertizează Chisăliță.
'Înaintea escaladării, piața deja prețuia riscul. Cotățiile de referință (Brent) testau maximele ultimelor luni, în jurul a 72 - 73 dolari/baril. Scenariile analizate de piețe sunt clare: persistența tensiunilor fără blocaj real: +10-20 dolari/baril din 'premiu geopolitic'; perturbări serioase ale exporturilor: peste 90-100 dolari/baril; blocaj major al Ormuzului: scenariu de criză globală, cu volatilitate extremă. Prețul nu urcă pentru că oferta a dispărut, ci pentru că riscul de întrerupere devine credibil', spune șeful AEI.
În acest context, cartelul OPEC și formatul extins OPEC+ pot încerca să tempereze piața prin creșterea producției. Marile economii pot elibera temporar rezerve strategice, însă aceste măsuri pot amortiza șocul, dar nu elimină riscul militar, nu pot garanta siguranța navelor și nici stabilitatea geopolitică. În plus, capacitatea reală de creștere rapidă a producției este limitată. Nu orice baril 'pe hârtie' poate ajunge instantaneu pe piață.
'Când petrolul sare pe burse, întrebarea reală este simplă: cât ajunge la pompă și în cât timp? Prețul la pompă urmează cotații internaționale cu un decalaj de câteva zile până la 2-3 săptămâni. Depinde de: stocurile existente în depozite, contractele rafinăriilor, cursul valutar (petrolul e cotat în dolari), politica comercială a marilor rețele. Dacă barilul crește cu 10-20 de dolari, efectul se simte progresiv, nu peste noapte - dar rar rămâne doar pe hârtie', menționează Chisăliță.
În condițiile în care structura aproximativă a prețului carburanților în România este următoarea: taxă 50-55% (accize + TVA), 30-35% cost produs (țiței + rafinare), iar restul distribuție și marjă, înseamnă că o creștere a prețului la petrol cu 10 dolari/baril aduce un plus de 70 de bani/litru, o majorare de 20 de dolari/baril reprezintă 1 leu/litru, iar +30 dolari/baril este echivalent cu 2,5 lei/litru.
'Dacă țițeiul se stabilizează la 90 - 100 dolari, depășirea pragului de 9 - 10 lei/litru devine realistă. Conflictul într-o regiune strategică energetică înseamnă cost distribuit global: consumatorii plătesc la pompă, companiile plătesc în costuri operaționale, statele plătesc prin presiune pe buget și inflație, băncile centrale plătesc prin amânarea relaxării monetare. Pentru România, vulnerabilitatea nu vine doar din importuri de petrol, ci din integrarea în economia europeană. Dacă Germania sau Italia încetinesc din cauza energiei scumpe, efectul ajunge rapid și la București. Ce urmează? Totul depinde de durată și amploare. Escaladare moderată: creștere temporară, volatilitate ridicată, apoi stabilizare. Escaladare prelungită: petrol peste 100 dolari, inflație reaccelerată, presiune pe dobânzi. Extindere regională: risc de criză energetică globală', arată președintele AEI.
În acest context, petrolul rămâne, în 2026, barometrul stabilității geopolitice, întrucât economia mondială funcționează încă pe combustibili fosili.
'Întrebarea nu este doar cât va urca barilul. Întrebarea pragmatică este cât spațiu fiscal, câtă reziliență economică și câtă disciplină bugetară are România pentru a absorbi încă un șoc energetic major? Răspunsul nu se găsește în Golful Persic. Se găsește în politicile interne, în structura economiei și în cât de repede reușim să reducem dependența de volatilitate globală', a adăugat Dumitru Chisăliță.
Sâmbătă dimineața, Israelul și Statele Unite au lansat atacuri împotriva Iranului, fiind anunțate explozii în Teheran și alte orașe, precum Tabriz (nord-vest) și Isfahan (centru). Iranul a răspuns cu lansarea de rachete și drone împotriva bazelor militare americane din Bahrain, Qatar și Emiratele Arabe Unite și a centrelor militare de pe teritoriul israelian, scrie EFE.
O serie de explozii au fost auzite sâmbătă seara în centrul Israelului, la Ierusalim și în Cisiordania ocupată, au relatat jurnaliștii AFP. Totodată, cel puțin o rachetă din ultimul bombardament lansat din Iran spre Israel a lovit Tel Aviv sâmbătă noaptea, fiind prima lovitură cunoscută în oraș, potrivit diverselor agenții media israeliene și confirmată de serviciul de urgență israelian Magen David Adom (MDA), a transmis EFE. AGERPRES/(AS - editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)
Citiţi şi:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Eurostat prognozează că populația României va scădea până la 14,4 milioane locuitori până în 2100
Populația României ar urma să scadă cu aproximativ un sfert (24,3%), de la 19,04 milioane de locuitori la 1 ianuarie 2025, până la 14,40 milioane la 1 ianuarie 2100, potrivit celor mai recente prognoze privind populația publicate joi de
Rata anuală a inflației în România este de trei ori mai mare decât media UE
Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut puternic până la 2,8% în martie, de la un nivel de 2,1% în februarie, iar România este în continuare țara cu cea mai ridicată inflație, cu un avans anual al prețurilor de 9%, arată date
Marinescu (RetuRo): Nu este momentul potrivit pentru a aduce noi tipuri de ambalaje în SGR, anul acesta
Nu credem că este momentul potrivit ca, anul acesta, să aducem noi tipuri de ambalaje, noi tipuri de materiale sau de produse în Sistemul de Garanție - Returnare (SGR), a declarat, joi, la o conferință de specialitate, Anca Marinescu, corporate affairs & communication manager la RetuRo. 'Anul acesta, anul 3 de funcționare, este u
Nacu (IFC): Energia verde reprezintă răspunsul pentru securitate cibernetică
Energia 'verde' și regenerabilă reprezintă răspunsul pentru securitatea cibernetică, a declarat, joi, la o conferință de specialitate, Cristian Nacu, Senior Country Officer pentru România la International Finance Corporation (IFC). 'Uniunea Europeană are o legislație și niște acorduri pe care noi le-am semnat și care sunt &ic
Nazare: România se află într-una dintre cele mai bune poziții din ultimii ani în relația cu administrația SUA
Oportunitățile de finanțare, dezvoltarea infrastructurii și implicarea capitalului american în proiecte energetice majore, precum și importanța parteneriatului cu Statele Unite ale Americii au fost discutate într-o întâlnire cu directorul Consiliului pentru Dominanță Energetică de la Casa Albă, a anunțat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
CNAB analizează construirea unui pasaj subteran la Aeroportul 'Henri Coandă' pentru fluidizarea traficului spre București
Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) analizează construirea unui pasaj subteran în zona de sud a Aeroportului Internațional 'Henri Coandă', pentru asigurarea unei ieșiri rapide pe DN1 spre Capitală, proiectul fiind în etapa realizării studiului de fezabilitate, în valoare de 648.000 de lei, potrivit unui comunicat remis AGERPRES.
Concordia: Inflația frânează consumul și pune presiune pe economia României
Majorarea ratei anuale a inflației la 9,87% în martie, determinată în principal de scumpirea combustibililor, contribuie la reducerea consumului și la încetinirea activității economice, în contextul unei contracții a comerțului cu amănuntul, consideră Confederația Patronală Concordia. 'Datele recente confirmă o schimbare de dinamică
Borbely: România este singura țară din Uniunea Europeană ce are meseria de expert în dezvoltare durabilă
România este singura țară din Uniunea Europeană care are meseria de expert în dezvoltare durabilă, iar în curând vom avea și specialiști în economie circulară, a declarat, joi, la o conferință de specialitate, Laszlo Borbely, consilier de stat și coordonator al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din Guvernul României.
FBAR: România aruncă anual 3,4 milioane de tone de alimente; reducerea risipei poate sprijini persoanele vulnerabile
Reducerea risipei alimentare are efecte directe asupra protejării mediului, eficienței economice și sprijinirii categoriilor vulnerabile, în contextul în care, în România, peste 3,4 milioane de tone de hrană sunt aruncate anual, susțin reprezentanții Federației Băncilor pentru Alimente din România (FBAR). 'Când vorbim de
Agroland: Cantitatea livrată de ouă a crescut cu 40% în primul trimestru din 2026 iar prețul a urcat cu 25%
Grupul antreprenorial Agroland raportează, pentru primul trimestru din acest an, o creștere cu 40% a cantității de ouă livrate față de aceeași perioadă a anului trecut, la un preț mediu de vânzare în creștere cu 25%, conform unui comunicat de presă. 'Rezultatele din primul trimestru pe segmentul de ouă de consum arată o creșter
Buzoianu: Întotdeauna în politica românească și în administrația din România apar focuri care trebuie stinse
Realitatea este că avem strategii peste strategii care au fost adoptate în ultimii ani de zile, dar ce se întâmplă în practică este că apar întotdeauna în politica românească și în administrația din România focuri care trebuie să fie stinse, a declarat, joi, ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu.
Platformă privind impactul interzicerii jocurilor de noroc; pierderile anuale estimate la peste 700 de milioane euro
Federația Organizatorilor de Jocuri de Noroc (FEDBET) lansează o platformă care explică impactul economic și social al interzicerii jocurilor de noroc și susține că pierderile directe anuale la bugetul de stat sunt de peste 700 de milioane de euro și de peste 1,33 miliarde de euro ca impact economic total anual. Potrivit unui comunicat al FEDB
Despăgubirile plătite de asigurători în baza polițelor facultative CASCO au depășit 2,56 miliarde lei în 2025
Despăgubirile plătite de asigurători în baza polițelor facultative CASCO au depășit 2,56 miliarde lei în 2025, în creștere cu 8% față de anul anterior, potrivit Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR). Organizația menționează că, în fiecare zi, pentru acoperirea daunelor su
Ministrul Economiei anunță un proiect care îmbunătățește procedura de insolvență a persoanelor fizice
Ministerul Economiei propune scăderea, la 10 salarii minime, a pragului de la care persoanele fizice cu datorii pot construi un plan clar pentru rambursarea debitelor, potrivit unui proiect aflat în procedura de avizare. 'Există situații obiective și neprevăzute în care datoriile scapă de sub control. În astfel de cazuri, oamenii au nevoi
Rețele Electrice România alocă până la 25,3 milioane lei pentru un nou sistem de relații cu clienții
Rețele Electrice România a lansat o procedură de achiziție cu o valoare estimată între 22,03 milioane de lei și 25,34 milioane de lei, fără TVA, pentru servicii de implementare a unei noi platforme destinate gestionării relației cu clienții și optimizării proceselor operaționale, potrivit unui anunț de participare publicat în Sistemul Electronic de Achiziți