Reducerea risipei alimentare are efecte directe asupra protejării mediului, eficienței economice și sprijinirii categoriilor vulnerabile, în contextul în care, în România, peste 3,4 milioane de tone de hrană sunt aruncate anual, susțin reprezentanții Federației Băncilor pentru Alimente din România (FBAR).

'Când vorbim despre risipa alimentară, prima imagine care ne vine în minte este, adesea, o farfurie pe jumătate plină aruncată la gunoi sau un produs uitat în spatele frigiderului. Însă realitatea este mult mai complexă și mai profundă. Atunci când reducem risipa alimentară, nu vorbim doar despre mâncarea în sine, ci despre un impact mult mai larg, cu efecte directe asupra mediului, economiei și echilibrului din societate', au precizat aceștia, într-un comunicat.

Conform sursei citate, reducerea risipei înseamnă, în primul rând, mai puțină presiune asupra resurselor naturale.

'Atunci când aruncăm un aliment, nu irosim doar acel produs finit, ci și întreaga cantitate de apă, sol, muncă și energie consumată pentru producerea, procesarea, ambalarea și transportul lui. Prin urmare, prevenirea pierderilor alimentare este un pas concret și imediat în protejarea mediului înconjurător și în reducerea emisiilor poluante', se precizează în comunicat.

În același timp, combaterea risipei are un rol direct în felul în care hrana ajunge acolo unde este cea mai mare nevoie, contribuind la îmbunătățirea nutriției și a accesului la alimente pentru categoriile vulnerabile, susțin reprezentanții organizației.

'Dincolo de latura umană, vorbim și despre un impact economic real: reducerea pierderilor generează sisteme operaționale mai eficiente și un lanț agroalimentar care funcționează mult mai bine, pe termen lung', se arată în document.

La nivel individual, reducerea risipei din gospodărie înseamnă un impact direct asupra propriei amprente ecologice și asupra modului în care alegem să folosim resursele zi de zi, protejând, în același timp, bugetul familiei.

'Trăim un paradox dureros: în timp ce statisticile arată că, la nivel național, peste 3,4 milioane de tone de hrană sunt aruncate anual, potrivit datelor Eurostat din 2022, avem în paralel comunități întregi pentru care accesul la hrană rămâne o provocare reală și o grijă zilnică', au adăugat reprezentanții federației.

Conform sursei citate, peste 27% din populația țării se află în risc de sărăcie și excluziune socială.

'Ca o verigă esențială de legătură, rețeaua noastră recuperează surplusul de alimente încă bune de consum de la operatorii economici și îl redirecționează rapid și sigur acolo unde este nevoie. Practic, transformăm o pierdere iminentă a industriei într-un sprijin concret pentru sute de mii de oameni, prin intermediul organizațiilor partenere', se arată în comunicat.

Risipa nu se rezolvă de la sine, ci prin acțiuni asumate de noi toți, de la consumatori la marile companii, precizează sursa citată.

'În viața de zi cu zi, schimbarea începe acasă. Putem reduce amprenta risipei organizând frigiderul după principiul FIFO (Primul intrat, primul ieșit), învățând diferența dintre 'A se consuma până la' (siguranță alimentară) și 'A se consuma de preferință înainte de' (calitate optimă) și planificând cumpărăturile pentru a evita excesul', precizează sursa citată.

Totodată, agenții economici din întregul lanț agroalimentar pot transforma surplusul de stocuri în sprijin comunitar.

'Prin Legea 217/2016 (modificată și completată prin Legea 49/2024) privind diminuarea risipei alimentare, companiile pot dona produsele către Băncile pentru Alimente, beneficiind de facilități fiscale importante (deductibilitate integrală a cheltuielilor și scutire de TVA pentru produsele transferate)', se precizează în document.

De la înființare, din 2016, până la finalul anului 2025, Rețeaua Băncilor pentru Alimente a colectat peste 41.000 de tone de produse, transformate în peste 76 de milioane de porții de hrană, distribuite prin peste 800 de ONG-uri partenere către 325.000 de persoane vulnerabile.

Peste 37.000 de tone sunt alimente salvate de la risipă, peste 3.000 de tone colectate prin Colecta Națională de Alimente și aproape 1.400 de tone produse non-food. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andrees Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)