Eurostat prognozează că populația României va scădea până la 14,4 milioane locuitori până în 2100
Populația României ar urma să scadă cu aproximativ un sfert (24,3%), de la 19,04 milioane de locuitori la 1 ianuarie 2025, până la 14,40 milioane la 1 ianuarie 2100, potrivit celor mai recente prognoze privind populația publicate joi de Eurostat.
În aceeași perioadă, populația UE este așteptată să scadă cu 11,7%, sau 53 milioane de persoane, de la 451,8 milioane de persoane în 2025, până la 398,8 milioane de persoane în 2100. Potrivit Eurostat, populația UE a revenit pe o tendință de creștere în anul 2022, după perturbarea pandemiei de COVID-19 din 2021, și ar urma să continue să crească în următorii trei ani, atingând un vârf de 453,3 milioane în 2029, după care va scădea treptat până la 398,8 milioane până în 2100.
În rândul statelor membre, Germania va rămâne cea mai mare țară în 2100, în pofida unui declin proiectat de la 83,6 milioane de locuitori în 2025, la 74,7 milioane în 2100. Pe locurile următoare se vor situa Franța, cu un total de 67,2 milioane de locuitori în 2100 (în scădere de la 68,8 milioane în 2025) și Spania, a cărei populație este așteptată să crească de la 49,1 milioane, până la 49,8 milioane.
Deși este așteptată o creștere substanțială a populației, Malta și Luxemburgul ar urma să rămână țările cele mai puțin populate, ambele populații fiind prognozate să rămână sub pragul de un milion.
Eurostat se așteaptă la o creștere a numărului de locuitori pentru nouă state membre UE. În schimb, se preconizează că populația totală va scădea între 2025 și 2100 în 18 țări UE, printre care se numără și România. În rândul acestor state, o scădere relativ modestă a numărului total de persoane se va înregistra în Franța și Austria, unde se preconizează că populația se va contracta cu mai puțin de 5%. Scăderi de aproximativ 10% din populația totală sunt prevăzute pentru Germania, Slovenia, Finlanda și Cehia. Cele mai mari scăderi, de peste 30%, sunt prevăzute pentru Polonia (-31,6%), Lituania (-33,4%) și Letonia (-33,9%).
Potrivit Eurostat, între 2025 și 2100, ponderea copiilor, tinerilor și persoanelor apte de muncă în populația totală a UE va scădea. Astfel, se preconizează că ponderea copiilor și tinerilor (cu vârsta cuprinsă între 0 și 19 ani) se va reduce de la 20%, până la 17%, în timp ce ponderea persoanelor în vârstă de muncă (cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani) va scădea de la 58%, până la 50% până în 2100.
Se așteaptă ca vârsta mediană a populației UE să crească cu 6,6 ani între 2025 și 2100, în condițiile în care numărul persoanelor cu vârsta de 65 de ani și peste din UE ar urma să se dubleze până în 2100. Ponderea persoanelor în vârstă (65 de ani și peste) din populația totală a UE se preconizează că va crește de la 12,4% (67,9 milioane), la începutul anului 2025, la 33,6% (133,8 milioane) în 2100. Având în vedere că populația UE este în scădere până în 2100, aceasta este singura grupă demografică principală de vârstă care se preconizează că va crește considerabil, atât în termeni relativi, cât și absoluți, ceea ce indică o accelerare a îmbătrânirii populației. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Codirlașu (CFA România): Economia României trece prin combinația cea mai nefericită - recesiune cu inflație ridicată
România traversează o perioadă de stagflație, cu inflație de peste 10% și contracție economică, iar atenuarea efectelor recesiunii depinde esențial de fondurile europene, afirmă președintele CFA România, Adrian Codirlașu. 'Este combinația cea mai nefericită: recesiune cu inflație ridicată. Este greu de ieșit din această situație, pentru că poli
APIA, despre Rabla: Consumatorul trebuie să aibă libertatea de a alege; statul e obligat să asigure un cadru competitiv pentru piața auto
Ministrul interimar al Mediului nu a stat de vorbă cu Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA) legat de noul program 'Rabla', deși a afirmat în spațiul public că a discutat cu patronatele din industrie, iar din punctul nostru de vedere consumatorul trebuie să aibă libertatea de a alege, în timp ce statul are obligația de a asigura u
Economia României este în recesiune de trei trimestre, dar fără semnele unei crize majore (consultant economic)
Economia României traversează o perioadă de recesiune marcată de scăderea consumului și încetinirea activității economice, însă fără elementele specifice unei crize economice majore, precum falimente în lanț sau imposibilitatea populației de a-și plăti ratele la bănci, a declarat, pentru AGERPRES, consultantul economic Adrian Negrescu
Transelectrica: Sistemul Electroenergetic Național întâmpină un grad ridicat de solicitare operațională, dar funcționează în condiții de siguranță
Sistemul Electroenergetic Național întâmpină, în contextul indisponibilității temporare a celor două unități nucleare de la CNE Cernavodă, un grad ridicat de solicitare operațională, specifică unor astfel de situații excepționale de funcționare, dar, în acest moment, funcționează în condiții de siguranță, informează Transelectrica, printr-un com
INS: Curentul, chiriile și motorina conduc topul scumpirilor în aprilie
Rata anuală a inflației a ajuns la 10,71% în aprilie 2026, cele mai mari creșteri de prețuri fiind înregistrate la energia electrică (+54,18%), chirii (+43,78%), motorină (+32,68%), benzină (+22,42%) și cafea (+21,76%), în timp ce serviciile au consemnat cea mai rapidă dinamică anuală, de 13,04%, conform datelor Institutului Național de Statistică.
Câștigul salarial mediu net a fost în martie de 5.938 lei, în creștere cu 6,9% față de luna anterioară (INS)
Câștigul salarial mediu brut a fost în martie 2026 de 9.902 lei, cu 630 lei (+6,8%) mai mare față de cel înregistrat în luna februarie 2026, iar câștigul salarial mediu net a fost 5.938 lei, în creștere cu 381 lei (+6,9%), conform datelor publicate, miercuri, de Institutul Național de Statistică. Comparativ cu luna m
Producția industrială a scăzut cu 2% în primul trimestru
Producția industrială a scăzut, în primul trimestru din acest an, comparativ cu perioada similară din 2025, atât ca serie brută cu 2%, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 2,4%, arată datele publicate, miercuri, de Institutul Național de Statistică. Astfel, în perioada 1 ianuarie
UPDATE Economia României, în scădere cu 1,7% în trimestrul I față de perioada similară din 2025 și cu 0,2% raportat la trimestrul anterior
Economia României a scăzut în primele trei luni cu 1,7% pe seria brută, față de același trimestru din anul 2025, și cu 0,2%, comparativ cu trimestrul anterior, a anunțat, miercuri, Institutul Național de Statistică. Potrivit datelor INS, produsul intern brut a înregistrat în perioada ianuarie - martie 2026 o scădere cu 1,7% pe seria bru
Rata anuală a inflației a crescut la 10,71% în luna aprilie
Rata anuală a inflației a crescut la 10,71% în aprilie, de la 9,87% în luna martie, în condițiile în care serviciile s-au scumpit cu 13,04%, mărfurile nealimentare cu 12,02%, iar mărfurile alimentare cu 7,39%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS). 'Indicele prețurilor de consum &icir
A doua ediție a CyberSea vine cu un format atipic de pregătire practică și recrutare pe litoralul românesc
Cea de-a doua ediție a CyberSea Festival a fost lansată luni, reprezentanți ai statului, decidenți din mediul privat și specialiști din linia întâi a industriei reunindu-se pentru a marca startul unui proiect care schimbă modul în care România își formează viitoarea generație de experți în securitate digitală.
Darău: Europa are nevoie de reindustrializare orientată către industria de apărare; SAFE este doar un instrument
Europa are nevoie de o reindustrializare orientată către industria de apărare, iar instrumentul SAFE reprezintă o oportunitate importantă pentru consolidarea securității, a declarat, marți, ministrul interimar al Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău. 'Cred cu adevărat că, mai ales în această parte a Europei, dar
Valentin Ionescu (ISF): Valoarea companiilor este redefinită de tehnologie, inteligență artificială și reziliență
Evaluatorul viitorului nu va analiza doar activele și profitul actual, ci va estima capacitatea unei companii de a crea valoare pe termen lung, într-un mediu dominat de tehnologie și schimbare accelerată, transmite președintele Institutului de Studii Financiare (ISF), Valentin Ionescu. Acesta a participat la Conferința 'Evaluarea &ic
Poșta Română devine furnizor al Casei Regale a României pentru servicii de corespondență
Compania Națională 'Poșta Română' a devenit, pentru prima dată în istoria sa, furnizor al Casei Regale a României pentru servicii de corespondență, în timp ce Fabrica de Timbre a primit același titlu pentru produse filatelice. 'Distincția confirmă rolul instituției în asigurarea legăturilor de comunica
Fondul Inițiativei celor Trei Mări ar putea genera 1,8 miliarde euro pentru PIB-ul României (raport)
Fondul de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări a generat investiții de aproximativ 255 milioane de euro în economia românească, iar impactul cumulativ asupra PIB-ului României este estimat la 1,8 miliarde euro în perioada 2020-2035, arată raportul de impact al Fondului, publicat marți. 'Primul raport de impact
Ivan: Când decizi ca peste 90% din fondurile SAFE să nu le aduci în industria din România e o eroare strategică
România are capabilități de producție în domeniul militar și este o eroare strategică faptul că s-a decis ca peste 90% din fondurile SAFE să nu fie aduse în industria națională, susține fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan. 'E un subiect care nu e în zona mea de expertiză (SAFE - n.r.), dar cred că era extrem de

