Obiectivul Guvernului este să atragă peste 20 de miliarde de euro din PNRR, iar în privința cererii de plată nr. 3, pe partea de guvernanță corporativă și pensii speciale, există speranța de a recupera până la 600 de milioane de euro, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, într-un interviu acordat AGERPRES.

Acesta a precizat că România ar putea să prindă anul acesta o primă plată și din cererea de plată nr. 4 din Planul Național de Redresare și Reziliență.

Dragoș Pîslaru a explicat motivul pentru care trebuie scoase o serie de proiecte din PNRR (unde sunt peste 20.000) și a subliniat că unul dintre acestea - metroul de la Cluj - este propus pe finanțare din Programul Transport, pe Politica de Coeziune. În opinia sa, începând de anul viitor ar putea fi efectuate plăți din Coeziune pe acest proiect.

Referitor la gradul de absorbție a fondurilor europene pe exercițiul financiar 2021-2027, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a subliniat că România este pe locul 2 la nivel european, cu 17,1% prefinanțări și rambursări, respectiv 5,3 miliarde de euro, în condițiile în care media europeană este de 12,2%. El a adăugat că anul acesta nu există niciun fel de risc de pierdere de fonduri europene și nici în 2026 lucrurile nu arată rău.

Ministrul a mai vorbit în interviu despre Fondul Social European prin care se alocă bani pentru persoanele aflate în vulnerabilitate, în risc de excluziune.

AGERPRES: Ați anunțat recent că urmează să fie elaborată o versiune simplificată a PNRR în ceea ce privește țintele și jaloanele. A fost ea elaborată și în ce constă?
Dragoș Pîslaru: Acest demers de simplificare a fost inițiat pe parcursul acestei veri, împreună cu Comisia Europeană, și săptămâna trecută am început să primim din partea Comisiei Europene propunerile de simplificare în urma discuțiilor pe care le-am avut. Ce vă pot spune este că sunt niște propuneri de reducere semnificativă, cam cu o treime, a jaloanelor și țintelor pe care le aveam.

Practic, se elimină mai toate jaloanele intermediare și inclusiv descrierile se simplifică foarte mult, ca să nu mai existe interpretare, ce înseamnă fiecare cuvânt dintr-o descriere care era destul de mare în cazul jaloanelor României. Este parte a noii înțelegeri pe care o avem cu Comisia Europeană, pe de-o parte să clarificăm și să fie limpede pentru toată lumea, și din România și din Uniunea Europeană, ce finanțăm pe PNRR doar cu un an înainte de finalizarea acestuia - și pentru asta știți că am avut demersurile de negociere mai întâi și apoi ordonanța de urgență care va conduce la o listă foarte, foarte clară, astfel încât să putem spune 'Uite, am 100 de euro. Pentru 100 de euro am proiectele acestea', care sunt într-o listă finită și nu supracontractată, portofolii sau lucruri pe care nu putem să le știm cu certitudine. Și pe partea cealaltă, această simplificare, care să creeze un sprijin real pentru România, ca în ultimul an să stăm să ne concentrăm pe lucrurile cu adevărat importante, marile reforme și, respectiv, investițiile majore pe care le avem în continuare.

AGERPRES: Sunt proiecte care vor fi scoase din PNRR. Puteți să-mi dați câteva exemple de astfel de proiecte?
Dragoș Pîslaru: În primul rând, să înțelegem ce înseamnă proiecte scoase din PNRR. Sunt două mari motive plus încă unul, al treilea, pentru care lucrurile în PNRR se ajustează. Primul element este legat de proiectele la care au fost probleme pe achizițiile publice. Cele mai cunoscute proiecte sunt cele din domeniul transporturilor, mă refer aici mai ales la zona de feroviar și autostrăzi, anumite segmente. Acolo, practic, le vom muta de pe PNRR, fie pe SAFE, și asta este o veste foarte bună, că putem muta acolo o bucățică de A7 și capetele de A8, și, respectiv, pe Politica de Coeziune, în Programul Transport.

Motivul pentru care le mutăm pe Coeziune este că, spre deosebire de PNRR, unde este albă-neagră, deci dacă ai făcut o eroare trebuie să îl dai jos cu totul, pe Coeziune există posibilitatea de a accepta penalități în ceea ce înseamnă cofinanțarea și să le poți muta într-un mod important și atractiv pentru a le finaliza.

A doua categorie sunt proiectele care nu au început la timp. Deși suntem la patru ani de când a început PNRR-ul, sunt foarte, foarte multe proiecte neîncepute. Prin urmare, a fost foarte multă agitație să se semneze contracte de finanțare. Din păcate, n-a fost o energie similară depusă pentru a se și implementa. Într-adevăr, în anumite cazuri, poți să spui că a fost o procedură de avizare mai complicată, dar nu în toate. Marile întârzieri sunt pur și simplu cauzate de faptul că a început totul foarte târziu. Și nu mai este fezabil să consider că se pot implementa multe din aceste proiecte până pe 31 august 2026.

Acestea sunt cele două motive principale. Al treilea este legat de faptul că, în discuțiile cu Comisia Europeană, ni s-a atras atenția că nu ne mai putem permite întreaga componentă de împrumut, din cauză că împrumuturile se duc direct și în datoria publică, evident, dar se duc în deficitul bugetar. Orice sumă împrumutată este parte din deficit. De aici a ieșit această reducere a PNRR-ului pe zona de împrumuturi, care, însă, nu afectează deloc partea de granturi, unde în continuare avem întreaga sumă nerambursabilă de 13,5 miliarde de euro.

AGERPRES: Dintre aceste proiecte care sunt în stadiul zero face parte și metroul de la Cluj. Se va mai face acest proiect? Ce se va întâmpla cu el?
Dragoș Pîslaru: Categoric. În acest moment, metroul de la Cluj este propus pe finanțare pe Programul de Transport din Coeziune. Ceea ce este important de înțeles e că este un proiect de o valoare foarte mare. El va fi fazat sau etapizat și graficul proiectului va fi schimbat, astfel încât probabil să intre și pe această perspectivă financiară și pe cealaltă, care începe din 2028. Oricum durata proiectului era de câțiva ani buni, așa că nu este niciun fel de problemă. Va fi, însă, evident, o întârziere a modului în care se vor face plățile, tocmai pentru că el trece de pe o sursă de finanțare pe alta, dar proiectul nu se va pierde și vom căuta să vedem cum, împreună cu autoritățile locale și cu Ministerul Transporturilor, găsim finanțarea adecvată ca acesta să aibă în fiecare an un anumit progres de acum încolo.

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Aveți un orizont de timp când ar putea începe?
Dragoș Pîslaru: Este dificil să spun, pentru că aștept mai întâi - anunțasem că am fost la Bruxelles pentru a discuta cu Comisia Europeană să văd această trecere pe Programul de Transport în general, pe Politica de Coeziune cum se face și avem o parte procedurală care presupune a fi contractate toate aceste proiecte pe Programul de Transport. Acest lucru se face cu un comitet de monitorizare. Probabil că la nivelul lunii noiembrie vom avea închisă procedura de comitet de motorizare. Prin urmare, există posibilitatea ca, începând cu anul viitor, să existe plăți făcute din Coeziune pe proiectul respectiv.

AGERPRES: Ce alte proiecte în stadiul zero mai sunt care nu vor mai fi finanțate prin PNRR? Mă refer la proiecte mari.
Dragoș Pîslaru: Eu vreau să dau niște informații care, poate, sunt importante în spațiul public. Știți că de PNRR discutăm așa, ca o legendă urbană, nimeni nu știe exact ce este. Am explicat în spațiul public acel fenomen al supracontractării, cum din 21,5 miliarde de euro s-a ajuns la 47,4 miliarde de euro. Dar ceea ce cred că e o cifră mai puțin vehiculată este faptul că discutăm de peste 20.000 de proiecte. Deci, vorbim de foarte, foarte multe proiecte, portofoliile mari fiind mai ales la Dezvoltare, la Educație, la Mediu, la Energie, inclusiv la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. La noi la minister avem proiectele de pe digitalizare sau RePower sau partea legată de inovare, unde discutăm iarăși de probabil 6.000 de proiecte.

Ceea ce facem acum - și este lucrul cel mai important pe care am vrut să-l fac - este să clarific toate proiectele care sunt în continuare finanțate, care urmează să se finalizeze într-un an, pentru ca lumea să le poată urmări.

De aceea, acum, când facem curățenie, sunt într-adevăr mii de proiecte care erau pe hârtie sau pur și simplu n-au început niciun fel de lucrare. Deci, nu discutăm doar de câteva. Evident, în spațiul public, cele mai cunoscute au fost mai degrabă cele din zona de infrastructură, autostrăzi - segmente - și spitale. Asta s-a vehiculat cel mai mult în spațiul public, dar cred că toate proiectele acestea pe care le discutăm, de ordinul zecilor de mii, este important să știm ce se întâmplă cu ele de fapt. Și de aceea a apărut această ordonanță de urgență, 41, care a creat oarecum anumite discuții.

Proiectele pentru care chiar nu mai avem bani, pentru că este o situație bugetară dificilă, evident trebuie să se oprească și vor redemara atunci când vor exista resursele. Cele care acum sunt demarate, sunt în lucru, încercăm să le găsim finanțare, fie pe Coeziune, fie din alte surse și, evident, cele care rămân în PNRR devin prioritare. Avem fluxurile financiare care vor merge cu totul altă viteză, ca să putem finaliza aceste proiecte până la 31 august (2026 n. r.), iar asta nu înseamnă decât predictibilitate. În loc ca pe proiecte de 100 de lei să pun proiecte de 300 de lei și să dau la fiecare câte puțin și, de fapt, să nu termin nimic, mă concentrez pe proiectele pentru care am și bani, am tot ce-mi trebuie, ca să fiu sigur că măcar pe acestea le lăsăm terminate, până la urmă, în mai puțin de un an.

AGERPRES: Cum vă explicați că s-a ajuns la o astfel de supracontractare?
Dragoș Pîslaru: A fost o decizie foarte proastă, păguboasă și care arată o lipsă de înțelegere cu privire la mecanism. La ultima mea vizită la Bruxelles m-am interesat special dacă există și alte țări care să fi făcut artificii de genul acesta. Nu există. Este strict un artificiu care s-a făcut în context electoral ca să satisfacă apetitul de a semna contracte și a arăta că nu știu ce catedrale în deșert se vor face pe unde se vor face. Nu neg importanța de a avea investiții în această țară. Cred, însă, că modelul de a promite și a nu face este un model falimentar. De fapt, de aceea am și ajuns unde am ajuns, pentru că, pe de o parte, s-au promis lucruri unde nu existau bani, iar pe de altă parte s-au dat niște măsuri populiste care au făcut ca bugetul să crape și să avem deficitul bugetar pe care îl avem.

M-ați auzit foarte puțin criticând ce a fost înainte sau văitându-mă de lucrul acesta, dar să fie foarte, foarte clar: cei care au decis această legislație de supracontractare cu 30%, cei care au decis modelul fracționar, adică să nu bagi proiectele cu finanțare, știu eu, 80% fonduri europene cu 20% național și să le bagi cu 30% fonduri europene și restul național pe principiul 'să încapă mai multe', toate aceste decizii au fost nu doar proaste, ci efectiv au arătat că nu există o minimă înțelegere a regulamentului pe care am avut ocazia să-l negociez la nivel european. Este firesc că în momentul în care am venit ca ministru primele lucruri pe care le-am făcut sunt: o dată, să clarific care este situația PNRR și să salvez banii pe granturi, iar al doilea lucru este această claritate și predictibilitate cu privire la lista de proiecte.

Repet, pentru 100 de euro proiecte trebuie să am proiecte în valoare de 100 de euro, nu pot să am proiecte în valoare de 300 de euro. Și, până la urmă, românii trebuie să înțeleagă: este ca și cum ai juca la loto proiectele, să vezi care, poate, intră sau care nu intră și până la urmă riști să nu implementezi nimic din portofoliile respective. Dar, a fost foarte interesant o perioadă, în care toată lumea s-a lăudat la nivel de ministere de linie sau la nivel de conducere de țară sau la nivel local cu: 'Uită-te ce contracte fantasmagorice avem!'.

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

AGERPRES: La Magistrala 6 de metrou, care este în construcție, avem tronsonul 1 finanțat prin PNRR. Am înțeles că va fi mutat pe Programul Transport. Sunt fonduri pentru finalizarea acestui proiect sau pățim ca la M5, pentru care am mai așteptat câțiva ani fondurile europene?
Dragoș Pîslaru: În acest moment, pentru aceste proiecte care sunt cu un nivel de implementare majoră există bani, adică avem în Programul de Transport. Absorbția nu este atât de mare. E adevărat că vom trece la o supracontractare într-o primă fază și pe Programul de Transport. Avem într-o a doua fază ideea de a muta bani din Fondul Social European, de a-i converti în fonduri de tip FEDER, adică de infrastructură, pentru a aduce niște sute de milioane de euro adițional. Și, într-o a treia fază, avem această oportunitate de etapizare, fazare, cu sursă multifond, pentru a le putea duce, în condițiile în care proiectele durează, sunt multianuale și au o perspectivă mai lungă până a prinde inclusiv finalizarea pe partea finală de după 2028, adică din banii din 2028. Ceea ce este important de înțeles este că în acest moment Guvernul și MIPE - și eu însumi - avem sofisticarea necesară ca să putem asigura montaje de finanțare pentru ca proiectele să fie finalizate.

Cu alte cuvinte, este multă lume supărată că oprim proiecte care n-au început și nici nu au șanse să fie făcute în perioada următoare. Pe de altă parte, pentru cele care au început și sunt strategice, cum sunt spitalele, autostrăzile, infrastructura feroviară, ne vom da peste cap ca ele să continue, pentru că, altfel, orice fel de oprire de șantier sau încercarea de a le pune în conservare ar costa mai mult decât finalizarea proiectelor. Înțelegem aceste lucruri și nu ne jucăm aici cu obiectivele cruciale pentru o viață mai bună pentru români, fie că discutăm de București, cu metroul, sau discutăm de magistrale feroviare ori autostrăzi.

AGERPRES: Pentru următoarele cereri de plată, care vor fi punctele sensibile pentru atragerea banilor?
Dragoș Pîslaru: Avem în primul rând de rezolvat cererea 3, care are șase jaloane suspendate, din care două sunt legate de achizițiile de la Ministerul Transporturilor, unde cel mai probabil este o sumă de circa 30 de milioane de euro pe care s-ar putea să o pierdem, pentru că nu avem cum să-i convingem că am făcut achizițiile bune, când ele nu au fost făcute bine. Este vorba de publicarea eratelor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Dacă n-ai publicat, înseamnă că n-ai respectat. Și ceea ce vă pot spune ca detaliu un pic picant este că jalonul era 'licitații transparente și care respectă prevederile UE'. Deci, cumva, în mod expres am scris în descrierea jalonului că licitațiile se fac în modul acesta și, evident, constatarea mea acum este că nu au fost făcute nici transparent și nici cu respectarea legislației și, atunci, evident, n-am cum să repar lucrurile care au fost deja stricate iremediabil.

În schimb, celelalte jaloane, care țin de guvernanța corporativă la transporturi, energie și AMEPIP și, respectiv, pensiile speciale unde așteptăm să vedem Curtea Constituțională ce decizie ia pe acestea, avem mari speranțe că putem să recuperăm până la 600 de milioane de euro din cererea 3.

Apoi, cererea 4, în momentul în care vom avea varianta revizuită de PNRR aprobată de Consiliu, deci noul CID - cadru oficial - a doua zi, în fine, imediat după, vom depune cererea 4 și așteptarea noastră este ca să prindem o plată chiar anul acesta. Acum, există într-adevăr o mică problemă în sensul că în luna octombrie noi mizam pe faptul că vom avea ședință de ECOFIN pe 20 octombrie - ăsta era planul înaintea verii - și acum înțeleg că ar fi pe 10 octombrie. Asta face ca termenele să se scurteze foarte puternic și vom avea consultări cu Comisia dacă prindem ECOFIN-ul de octombrie sau va fi cel care e în noiembrie, pe 13, sau cât este în noiembrie, lucru care, evident, ne-ar împinge termenele destul de neplăcut.

Dar sunt și lucruri pe care le vom clarifica în zilele următoare cu Comisia Europeană.

AGERPRES: Ați vorbit despre pensiile speciale, e un subiect sensibil. Dacă CCR respinge proiectul, ce faceți, ce se va întâmpla? Considerați că propunerea PSD cu privire la o impozitare progresivă ar fi o soluție pentru a rezolva problema pensiilor speciale?
Dragoș Pîslaru: Eu am înțeles că nicio soluție de impozitare n-ar putea fi luată în calcul, pentru că CCR a considerat că nu poți să impozitezi o anumită categorie într-un mod diferențiat față de restul pensiilor. Deci, asta este una din problemele majore pe care le-am avut de la început legate de tratamentul pensiilor de serviciu, speciale, și atunci cred că soluția corectă este cea pe care Guvernul și coaliția de guvernare au propus-o și care nu creează nimic altceva decât un cadru de echitate și de respect pentru resursele bugetare pe care le avem, ceea ce este o prerogativă a Executivului. În separația puterilor în stat, Executivul ține bugetul și, evident, măsura de care noi discutăm are ca sorginte nu doar partea de inechitate, ci ideea că avem un deficit major la sistemul de pensii cu o creștere a procentului acesta al pensiilor speciale în total buget. Și, atunci, eu cred că, din perspectiva constituțională, Guvernul are tot dreptul să fie îngrijorat și să asigure, să gospodărească mai bine aceste cheltuieli. Aici nu există nimic altceva decât o mai bună gospodărire a resurselor legate de pensii.

Din perspectiva ce se întâmplă dacă CCR nu ar aproba, asta e un pic de ''drobu' de sare''. Noi sperăm totuși că în această versiune Curtea Constituțională va înțelege că demersul este unul care nu doar că este de bună gospodărire a banului public, ci este și un demers de echitate, cerut de o majoritate deplină a societății, și că ideea de a proteja o singură profesie în detrimentul altora nu va conduce deloc la o ordine publică sau la un respect constituțional mai adecvat. Din acest punct de vedere chiar cred că vom avea o aprobare din partea Curții Constituționale.

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Câți bani estimați că va reuși să atragă România din PNRR și câți vom pierde?
Dragoș Pîslaru: În acest moment vă pot spune foarte clar că am mare încredere că, odată ce clarificăm lista de proiecte, punem public aceste lucruri, vom crea și voi lansa un apel alături de prim-ministrul Ilie Bolojan pentru întreaga societate ca să putem, știind care sunt proiectele, să ne mobilizăm, să le avem implementate până pe 31 august (2026 - n. r.). Un fel de marea mobilizare pentru PNRR - de altfel, e un proiect societal PNRR-ul până în urmă - și am această încredere că pe partea de investiții vom implementa granturile până la aproape de 100%, adică neglijabile sumele pe care eventual să fim pe ultima sută de metri cu ele puțin în suspans și la fel pe împrumuturi, la logica pe care o avem, inclusiv cu inserția acestei investiții importante în Banca pentru Investiții și Dezvoltare, care poate cuprinde eventuale sume care ar mai rămâne neimplementate să le ia pentru capitalizarea sa, nu vom avea pierderi adiționale pe partea de PNRR.

Pe partea de reforme, tocmai ce am discutat că există încă niște riscuri pe care nu vreau să le exclud. Riscurile în acest moment sunt mai degrabă cauzate din lucruri care ne vin din trecut decât din lipsa de apetit a Coaliției de a face reformele necesare. Am încredere că, având în vedere că toate reformele care erau în rest sunt cam prinse în protocolul de guvernare, în protocolul Coaliției, vom implementa și pe partea de reforme majoritatea lucrurilor sau chiar în totalitate din reformele propuse.

Ca să fie foarte clar, estimez că vom atinge nivelul acesta de peste 20 de miliarde de euro din PNRR. Ãsta este obiectivul pe care îl avem în perioada următoare.

AGERPRES: Care este stadiul de absorbție a fondurilor europene pe exercițiul financiar 2021-2027 și cât estimați până la finalul anului?
Dragoș Pîslaru: Ceea ce am ca veste bună este că România în acest moment, ca sume absolute, este pe locul 2 la nivel european, ceea ce este o performanță notabilă. Discutăm de 17,1% prefinanțări și rambursări, deci 5,3 miliarde de euro. Media europeană este de 12,2%, iar noi suntem la 17,1%, iar ceea ce este important e că în 2025 vom ajunge la o cifră spre 5 miliarde euro numai din Coeziune.

În 2026, în mod evident, încercăm o accelerare a acestor sume. Vom merge în paralel, vă dați seama, cu un nivel de, probabil, 15-17 miliarde de euro pe PNRR, cuplat cu aceste sume din Coeziune vom asista la recorduri clare în ceea ce privește absorbția fondurilor europene. Tot ce avem nevoie pentru asta este un pic de stabilitate. Este singurul ingredient de care avem nevoie. Știința cum să facem lucrurile acestea există. Ordine acum ne facem în casă ca să putem, pe de o parte, ajusta traiectoria fiscală, pe de altă parte, folosi fondurile europene pentru a compensa faptul că nu mai ai bani naționali pentru zona de investiții. Și flexibilitatea pe care Comisia ne-o arată și pe care am negociat-o și am discutat-o în ultima vreme este una maximă pentru ca să putem depăși perioada asta - 2025, 2026, 2027 - și ajunge în exercițiul financiar multianual următor.

Ceea ce aș vrea să vă mai spun este că, din perspectiva apelurilor pe care le-am lansat, suntem undeva la 83% din toate apelurile, vorbesc valoric, și din acest punct de vedere, în 2025, nu există niciun fel de risc de decomitere cum se spune, adică de pierdere de fonduri europene, iar în 2026, mai ales dacă o să transferăm din proiectele mature de pe PNRR, iarăși lucrurile nu arată rău deloc.

De asemenea, cred că pe partea de Coeziune stăm destul de robust, cu perspective de accelerare în anii următori. Cred că suntem mult mai bine decât am fi fost în exercițiile anterioare. Evident, însă, cu foarte multe priorități și cu ideea că trebuie să realocăm, să mișcăm, să învârtim resursele, astfel încât să putem prinde exact acele proiecte strategice de care v-am menționat mai devreme.

AGERPRES: Care au fost programele aflate în ''preferințe''? Bănuiesc că Programul Transport.
Dragoș Pîslaru: În materie de implementare, dacă ne referim la supracontractare, sunt trei programe care sunt supracontractate și unde cererea este mai mare decât disponibilul. Unul este cel de Transport, mai ales acum când vine un gros de 5 miliarde de euro din PNRR înspre zona aceasta.

Al doilea e Programul de Sănătate, unde, după cum vă spuneam, 9 spitale vor fi mutate dinspre zona de PNRR spre Programul de Sănătate. Discutăm de 600 de milioane de euro adiționali în zona respectivă.

Și al treilea este faimosul program PDD, Programul de Dezvoltare Durabilă, în care ai toate proiectele de apă-canal, de infrastructură, care continuă ceea ce era înainte POIM - Programul Operațional de Infrastructură Mare. În aceste zone, evident că există solicitări și cereri foarte multe și de aceea trebuie să fim foarte atenți cum le cheltuim, astfel încât să asigurăm continuitatea și această etapizare de care vă spuneam.

Din punctul meu de vedere, nu are sens să păstrezi banii pentru viitor, practic ar trebui să punem acum toate resursele 2025-2026 și, eventual, să găsești o modalitate de trecere, de punte în 2027, dacă ar fi nevoie, prin, știu eu, finanțări de la BEI sau alte finanțări care să te poată duce în exercițiul financiar următor. Dar în niciun caz să nu temporizezi acum banii europeni, pentru că absorbția este foarte bună și pentru relansarea economică și, bineînțeles, și pentru deficit, având în vedere că toți banii pe care îi pui în economie generează venituri, încasări și beneficii pentru buget.

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Care este cuantumul fondurilor europene atrase de România până în prezent de când am aderat la Uniunea Europeană și care a fost contribuția României la bugetul UE?
Dragoș Pîslaru: Cifrele nu le știu exact, dar din ultimele cifre pe care le-am văzut era ceva de genul 101 miliarde de euro pe care le-am atras, cu o contribuție de circa o treime, deci undeva la 30 și ceva de miliarde de euro contribuții. Practic, din câte mi-aduc aminte, era undeva spre 70 de miliarde beneficiu net de intrări de fonduri europene, ceea ce este o cifră absolut extraordinară. Și pentru cei care se uită încă, poate, cu suspiciune la cifrele acestea, lucrurile acestea se verifică și dacă te uiți în modul în care a evoluat Produsul Intern Brut al României.

Asistăm la o creștere fenomenală de aproape 400% a Produsului Intern Brut.

Pentru cei care nu sunt convinși nici de cifre, trebuie să explic faptul că nivelul de trai în medie în România a crescut dramatic, dacă ne comparăm cu perioada dinaintea aderării la Uniunea Europeană. Deci, în ultimii 18 ani, România este în top 15 țări din lume în materie de creștere și dezvoltare economică. Asta este ceva ce pentru toți aceia care se plâng că o ducem rău, că e vai de noi, trebuie să rețină aceste elemente. De altfel, apropo de mândrie patriotică, România a depășit țări cum ar fi Grecia, Cehia, Ungaria, Portugalia, deci practic suntem într-o ligă în care nici nu speram sau visam în urmă cu 18 ani să fim și toate aceste lucruri se datorează Uniunii Europene și fondurilor europene pe care le-am primit.

Da, poate există această percepție că absorbim greu, că ne mișcăm greu, dar la capătul zilei de fiecare dată am reușit să ducem absorbția la un nivel destul de înalt, fie prin proiecte naționale, fie prin diverse alte exerciții, iar până la urmă banii tot au fost cheltuiți peste 90%. De exemplu, în exercițiul anterior, peste 96% absorbție pe Politica de Coeziune, bunăoară, ceea ce cred că este foarte important, pentru că toți acești bani s-au dus cu predilecție în investiții într-un spațiu în care România altfel n-ar fi avut cum să își dezvolte nici măcar ce și-a dezvoltat în ultima vreme.

România este cea mai bună versiune pe care a avut-o din istorie în materie de poziționare și dezvoltare. E drept că și aici mi se pare că e important să punctez: mult sub potențialul pe care l-ar avea dacă și-ar gestiona lucrurile mai cumpătat, dacă am evita politicianismul, dacă am evita conflictele politice din zona aceasta extremistă. Categoric se poate și mai bine, dar de putut mai bine se poate doar într-un context european, din punctul meu de vedere, și de putut mai bine se poate cu o clasă politică și cu o putere politică mult mai așezată pe o direcție pe care o urmează.

Vom avea din nou în scurt timp de pregătit un plan de țară - Planul Național și Regional de Dezvoltare - care va fi de trei ori mai mare decât PNRR-ul actual, deci 60 de miliarde de euro pe calculele Comisiei, din 2028 încolo. Ministerul Investiției și Proiectelor Europene, eu însumi sper să am onoarea să coordonez pregătirea acestui plan și cred că de data asta ar trebui să învățăm mult din lecțiile anterioare, adică să nu mai facem pom de Crăciun, să nu mai aruncăm cu bani în toate direcțiile, să stabilim care sunt prioritățile.

De exemplu, ce facem cu Educația? Educația trebuie să fie o prioritate care să beneficieze de o anvelopă foarte clar stabilită, cu o perspectivă multianuală de la început, în care să nu stăm doar să ne mai uităm la un proiect aici, un proiect acolo, ci să știm foarte clar ce vrem de la fiecare din ciclurile de învățământ și de la educație în general. Ãsta e doar un exemplu. Vom avea doi ani să ne pregătim și, într-adevăr, ar trebui să existe un consens național pe un plan pe care să zicem 'da, până acum ne-am jucat în toate părțile, ne-a mai tras Uniunea Europeană, de data asta România își asumă rolul de a șasea țară ca putere de vot, ca o putere economică importantă'. Să ne ridicăm și noi, sper, la nivelul Poloniei și să putem să zicem 'da, uite, ăsta e planul pe care îl vrem ca națiune și ca țară'. Ãsta este, de fapt, patriotismul cu adevărat înăuntrul Europei - să vezi cum poți să-ți ridici o țară întreagă.

AGERPRES: România s-a dezvoltat inegal. Acest plan de care vorbiți dumneavoastră ar rezolva și situația economică din zonele acestea mai sărace, rămase în urmă?
Dragoș Pîslaru: Absolut. Dacă stăm să ne uităm, eu am vorbit mai mult de investiții până acum, dar Fondul Social European inițial, acum Fondul Social European Plus și în programarea viitoare, acea cerință de a avea minimum 14% din toată alocarea dedicată Fondului Social European sau, în fine, echivalentului, adică bani către persoanele care sunt în vulnerabilitate, în risc de excluziune, pentru a putea să te asiguri că diminuezi abandonul școlar, că ajuți tineri, persoane cu dizabilități, persoanele vârstnice, deci toate aceste măsuri rămân lucruri care sunt asumate în pilonul european al drepturilor sociale. Ele vor fi totdeauna recomandările de țară din partea Comisiei și, da, sper, cu siguranță, mai ales având în vedere fosta mea calitate de președinte de comisie de muncă și afaceri sociale în Parlamentul European, că România, ca parte a planului de țară, va încerca să strângă societatea.

Noi avem o societate ruptă, deșirată, un țesut social care în acest moment este fracturat între cei care au mai multe și cei care abia dacă reușesc să își ducă existența de la o zi la alta, să-și plătească facturile de la o lună la alta. Cred că pandemia și criza energetică au accentuat situația de vulnerabilitate și au erodat chiar și clasa mijlocie și cred că mesajul este că, dacă e să ridicăm o societate, nu poți să ridici numai pentru o parte din societate, ar trebui să ne ridicăm cu toții. Cred că în condițiile în care demografia este atât de proastă în România, noi nu ne permitem să lăsăm un milion - un milion jumătate de oameni care, de fapt, nu contribuie în circuitul formal prin muncă, contracte de muncă, prin poziții prin care să-și poată asigura veniturile în câmpul muncii, iar acest lucru este dramatic.

Noi avem 10 milioane de oameni populație activă, avem 5,7, hai să zicem 6 milioane, care au contracte de muncă și diferența e un pic de profesii liberale, independenți, agricultură, dar tot rămâne o zonă gri, care are tineri foarte mulți care n-au loc de muncă, are foarte multe zone din rural care n-au loc de muncă, oameni care sunt într-o zonă de vulnerabilitate. Și cea mai bună protecție socială este să creezi locurile respective de muncă. Ca să nu mai spun că țara noastră va avea nevoie să-și aducă, într-adevăr, o parte din forța de muncă calificată sau necalificată din afară, pentru că vom avea această constrângere demografică majoră. Grecia, de exemplu, tocmai ce a pus pe masa prim-ministrului un program de 1,6 miliarde pentru partea aceasta de compensare a deficitului demografic. Noi trebuie să avem ca prioritate în planul următor cum ne putem, într-adevăr, uita la viitor.

Populația noastră scade, lumea pleacă din țară, demografia, natalitatea scad, deci ai nevoie să creezi încredere, să creezi speranță și, mai ales, pentru cei care abia se chinuie, acum a început școala, foarte multă lume are probleme cum să-și trimită copiii la școală, cu ce să îi îmbrace, ce rechizite... Aceste lucruri le avem de rezolvat.

Și ca să răspund la asta, există programe inclusiv în Politica de Coeziune actuală pentru elevii care sunt în vulnerabilitate. Chiar Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene în vara aceasta a făcut un apel pentru că au fost sume nefolosite pe cardurile pe care elevii le aveau de anul trecut. Am prelungit termenul până în octombrie. Mi se pare o chestiune dramatică să nu poți cu acești bani pe care îi ai de la Uniunea Europeană să-i ajuți tocmai pe elevii care sunt în vulnerabilitate. Și, da, vom avea demersurile acestea cu sprijinul european în continuare.

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Dar de ce nu le-au folosit? Nu au avut nevoie sau nu au știut de ele?
Dragoș Pîslaru: Nu, nu este vorba că n-au avut nevoie, vă asigur, pentru că am ținut legătura cu mai multe din familiile care, pur și simplu, pe de o parte nu știau de oportunitate, pe de altă parte școlile nu le comunicaseră părinților lucrurile acestea. Au fost mulți beneficiari care, din ce am înțeles, n-au știut de unde să le ia. Deci, practic, campania de informare pe care am lansat-o cu ministrul Educației și care cu ajutorul mass-media a ajuns la mulți oameni, inclusiv pe zona de social media, a generat o reducere destul de rapidă de la 67.000 de copii care nu-și luaseră și nu-și folosiseră sumele la sub 30.000, ceea ce este bine. Încă nu este suficient, mai avem până în luna octombrie. Tocmai ce am trimis o adresă a Ministerului Educației cu vreo 8.900 de cazuri în care cardurile au ajuns și nu au bani pe ele. Cu această ocazie am descoperit încă o disfuncționalitate pe care suntem pe cale să o remediem. Și, atenție, astea sunt aferente anului trecut, deci noi încă reparăm din lucrurile pe care le-am găsit nefuncționale și în neregulă.

Acum ne pregătim să lansăm cardurile cu sumele pentru anul școlar 2025 - 2026. Marea majoritate a cardurilor sunt distribuite. Mai există o diferență, poate, de emitere pentru alte cazuri de elevi în vulnerabilitate care încă n-au card. Dar acum am început mult mai riguros decât înainte să ne uităm la situațiile acestea și, vă dați seama, pentru mine și colegii din minister nu mai există chestia asta că 'da, am dat cardul, am bifat acțiunea și s-a terminat'. E foarte important nu doar să creezi o măsură, ci să te asiguri că măsura respectivă ajunge și la beneficiar, că elevul respectiv, familia respectivă beneficiază de banii respectivi. Asta este natura sprijinului de la Uniunea Europeană pe care îl avem. Nu sunt mulți bani, sunt 500 de lei, dar 500 de lei pentru o familie care are mari provocări financiare la început de an școlar ca să-și pregătească copilul sunt, poate, exact ce are nevoie pentru hăinuțe curate, rechizite, pentru ce-i necesar. AGERPRES/(A - redactor: Oana Tilică, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Adrian Dădârlat)