COMUNICAT DE PRESÃ

Românii din Balcani cer sprijinul României: 'Nu ne lăsați să ne pierdem limba și identitatea!'

Astăzi, în Parlamentul României, a avut loc Congresul Românității Balcanice, organizat de Comisa pentru românii de pretutindeni din Senatu, Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării din Camera Deputaților, Institutului Cultural Român și Societatea de Cultură Macedo-Română.

Evenimentul organizat în premieră a adus laolaltă reprezentanți ai comunităților istorice înrudite, de origine și expresie românească, din Serbia, Bulgaria, Macedonia de Nord, Albania și Croația, reprezentanți ai Bisericii Ordodoxe Române, reprezentenți ai mediului cultural și academic românesc , dar și studenți și diplomați.

Congresul a avut intervenții de salut din partea domnului deputat Mircea Roșca - Președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării din Camera Deputaților, a doamnei Adriana Gae - Vicepreședinte al Institutului Cultural Român, a preotului Ionuț-Gabriel Corduneanu, Vicar administrativ patriarhal, Patriarhia Română, a domnului academician Nicolae Saramandu, director al Departamentului de Dialectologie, geografie lingvistică, fonetică și onomastică, Academia Română, și a domnului Emil Țârcomnicu - Președinte al Societății de Cultură Macedo-Română.

Realitățile din comunităților românești istorice din Balcani și provocărilor cu care acestea se confruntă pentru păstrarea limbii, culturii și identității naționale au reprezentat subiectul fiecărei intervenții din cadrul dezbaterilor, unde s-a transmis un mesaj clar privind necesitatea recunoașterii drepturilor comunităților și a unei implicări mai active a Statului român în sprijinirea acestora.

Senatorul AUR, Cristina Dumitrescu, președinte al Comisiei pentru românii de pretutindeni, a subliniat unitatea lingvistică și culturală a românilor din afara granițelor, evidențiind faptul că limba română, prin cele patru dialecte ale sale, reprezintă o legătură între comunitățile românești din întreg spațiul balcanic și până la Nistru.

'Româna se vorbește din Istria până la Nistru. Nu este doar un motto, este lingvistică pură.

Întrucât limba română are aceste patru dialecte: cel dacoromân, vorbit de majoritatea românilor, cel aromân, meglenoromân și istroromân. Este vorba de lingvistică, așa cum am spus. Limba română, în toate aceste țări în care trăiesc frați români, aromâni, meglenoromâni, istroromâni, caravlahi, morlaci, rudari, băieși. Este emoționant să vă văd aici, pentru mine personal', a declarat senatorul AUR, Cristina Dumitrescu.

Reprezentantul comunității aromâne din Macedonia de Nord, Spiro Naumoski, a vorbit despre importanța localității Crușova pentru păstrarea identității aromânești, subliniind existența unei comunități numeroase, a tradițiilor și a bisericilor în care se poate sluji în limba română și în dialectul aromân.

'Este un loc unde se vorbește dialectul aromân, unde sunt mulți aromâni () E un loc foarte frumos și, într-adevăr, lumea este foarte caldă și te primește cu bună ospitalitate. Crușov a avut școală românească, a avut și are trei biserici românești, unde se poate sluji în limba română și în dialectul la român. Biserica este doar circuit turistic acum', a precizat Spiro Naumoski.

Reprezentantul românilor din Serbia, Pedrag Balașevici, a atras atenția asupra lipsei de sprijin din partea instituțiilor românești și asupra dificultăților întâmpinate de comunitatea din Timoc în păstrarea limbii, culturii și tradițiilor. Acesta a subliniat că este nevoie de implicarea Bucureștiului în dialogul cu autoritățile de la Belgrad.

'Noi, românii din Serbia, din păcate, tot ce facem, facem prin propriile forțe. Singura instituție care este prezentă în Timoc este Biserica Ortodoxă Română () dacă este vorba de statul român, de instituțiile românești () nu avem niciun sprijin', a transmis Pedrag Balașevici.

Acesta a vorbit și despre lipsa posibilității de a studia limba română, pentru că nu există școli românești în Timoc și despre dificultatea de a transmite mai departe cultura și tradițiile comunității: '() este foarte greu să mențineți limba, cultura, tradiția în Timoc, având în vedere că niciodată nu am beneficiat să vorbim, să învățăm limba română la școală.'

'Noi totuși ne-am păstrat și suntem mândri că suntem români () suntem triști că statul român, instituțiile românești de aici au uitat, nu numai de noi din Valea Timocului ()', a mai spus acesta.

Referindu-se la necesitatea unei implicări diplomatice a României, Pedrag Balașevici a subliniat: 'Apelul nostru a fost întotdeauna către București să ne sprijine. Noi fără un lobby de la București, nu putem singuri să facem lucruri mai mari decât cele ce am făcut acuma. () Pentru lucruri mai mari avem nevoie de sprijinul Bucureștiului.'

Acesta a atras atenția că relațiile dintre București și Belgrad pot contribui la îmbunătățirea situației comunității românești: 'Eu cred că Belgradul s-ar deschide dacă ar veni niște semnale pozitive de la București. Aceste semnale nu vin. () noi suntem o minoritate care are nevoia să isi păstreze limba, cultura, tradiția și asta nu putem să facem dacă nu avem sprijinul și ajutorul țării mame.'

Reprezentantul românilor rudari din Bulgaria, Dumitru Marinov, a denunțat modul în care comunitatea sa este încadrată în categoria rromilor, deși limba maternă este româna. Acesta a reclamat discriminarea, lipsa recunoașterii oficiale, imposibilitatea de a-și transmite limba generațiilor tinere, și a solicitat recunoașterea oficială ca parte a națiunii române.

'Rudarii români trăiesc în aproape toate țările balcanice. Peste tot ne numim rudari între noi, iar limba noastră maternă este limba română., a afirmat Dumitru Marinov.

Acesta a reclamat și lipsa de implicare a autorităților bulgare în sprijinirea comunității: 'În Bulgaria, noi, românii rudari, suntem peste 500.000 de persoane, dar, din păcate, până în prezent, autoritățile bulgare s-au comportat ca și cum noi nu am exista. () În propria noastră țară, Bulgaria, am fost lăsați complet la voia sorții.'

Referindu-se la discriminarea lingvistică, Dumitru Marinov a explicat: 'Nouă, românilor rudari, ne-a fost interzis să vorbim în limba noastră maternă, română, în afara locuințelor noastre. Am fost numiți rromi, deși nu vorbim limba romilor. () am început să ne uităm treptat limba, amestecând-o cu cuvinte bulgărești.'

În final, acesta a cerut recunoașterea oficială a comunității: 'Solicităm ca și în Bulgaria să fie adoptat un decret sau o lege prin care românii rudari să fie recunoscuți oficial ca minoritate românească, fără nicio legătură cu romii, beneficiind de toate drepturile care decurg din acest act.'

Reprezentantul comunității românești din Bulgaria, Trifon Markov, a transmis un mesaj prin care a atras atenția asupra lipsei accesului la educație în limba maternă și a sprijinului insuficient pentru dezvoltarea vieții culturale. Acesta a avertizat asupra procesului de asimilare lingvistică și identitară cu care se confruntă românii din această țară.

Acesta a transmis că românii din Bulgaria nu solicită privilegii, ci respectarea drepturilor fundamentale: 'Nu cerem privilegii și nu revendicăm drepturi care să diminueze drepturile altora. Cerem respectarea unor drepturi fundamentale () privind protecția minorităților naționale și a diversității culturale.'

Boian Aleksandrovic, vicar al Timocului, a vorbit despre dificultățile întâmpinate de comunitatea românească în păstrarea limbii și a identității naționale, denunțând încercările de separare a românilor din Serbia de identitatea românească. Acesta a subliniat rolul esențial al Bisericii Ortodoxe Române în menținerea comunității.

'La noi nu există școală românească, iar eu nu am petrecut nici măcar o secundă într-o școală românească. Cuvintele literare le-am învățat singur, așa cum am putut', a mărturisit Boian Aleksandrovic.

Acesta a atras atenția asupra încercărilor de diferențiere a românilor din Serbia de cei din România: 'Se încearcă însă crearea unei alte limbi și a unui alt neam, pentru că acolo, în Serbia, ni se spune că suntem vlahi. () Problema este că aceste țări și aceste popoare susțin că noi suntem diferiți de români.'

'La noi se spune «român». Românul din Serbia și românul din România sunt același lucru', a subliniat acesta.

Referindu-se la rolul Bisericii Ortodoxe Române, Boian Aleksandrovic a afirmat: 'Criza de identitate este cel mai periculos lucru pentru noi, românii din afara granițelor României. Iar singurul garant al păstrării identității noastre este Biserica Ortodoxă Română.'

Acesta a transmis și un apel către autoritățile române pentru o implicare mai activă: 'Nu putem spune că autoritățile statului român nu ne susțin. Ne susțin, dar cred că trebuie să fie mult mai atente, mult mai prezente și mult mai puțin temătoare.'

Președintele Fundației 'Nicolae Iorga' din Albania, Pano Bakali, a ridicat problema recunoașterii și a statutului comunităților istorice, atrăgând atenția asupra modului în care sunt definite și tratate acestea în raport cu minoritățile naționale.

'Problema noastră este că aromânii nu au fost recunoscuți în 2017 ca minoritate. În cadrul Comisiei s-a spus că se duce un război cultural. Da, se duce un război cultural, în contextul unui proces de globalizare', a atras atenția Pano Bakali.

Acesta a cerut clarificarea diferenței dintre statutul de minoritate națională și cel de comunitate istorică: 'Eu vreau să știu care este diferența dintre minorități și comunitățile istorice. Pentru că, în această situație, lucrurile par să fie tratate ca un fel de acrobație: ești minoritate, atunci ești minoritate; ești comunitate istorică, atunci ești comunitate istorică.'

Dr. Dorin Lozovanu, etnograf și etnolog, a atras atenția asupra riscului dispariției dialectului istroromân, vorbit în prezent de mai puțin de o sută de persoane, și a subliniat importanța susținerii inițiativelor de păstrare și promovare a limbii și identității istroromâne în localitățile din Croația.

'Șapte localități unde se mai vorbește dialectul istroromân. Prognozele sunt destul de triste, deci avem acum, poate că mai puțin de o sută de vorbitori activi ai istroromânii în localitățile lor, mă refer. Se mai adaugă câteva sute, ce e drept, din cei care au emigrat în alte părți ale Croației sau foarte departe, în Statele Unite, Australia, Canada. (...)

Jeiăn în prezent nu are nici școală măcar în croată, dar unele activități de revigorare a dialectului există. Deci în premieră și asta este diferența față de 2000 când am fost și erau mult mai mulți vorbitori, dar era mai puțin vizibil dialectul. 2025, vorbitori mai puțini, dar dialectul a devenit vizibil prin inscripții, deci panouri informative și chiar unul din semnele de intrare în localitate este și în istroromână, ceea ce este foarte îmbucurător și cred că asta ar trebui să fie o tendință pe care să o susținem foarte mult, să oferim identitate de acestor localități.

Legislația Croației permite acest lucru și păcat ar fi să nu înaintăm și să contribuim măcar cu ce este posibil. Dialectul este viu, în Jeiăn încă este limba satului, deci acum, am zis, vorbitorii activi sunt mai limitat, dar există și mulți care îl cunosc și dacă nu cunoști croată și încerci, insiști, oamenii își mai aduc aminte', a declarat Dorin Lozovanu.

De asemenea, Dorin Lozovanu a atras atenția asupra situației dificile a aromânilor din Grecia, unde limba română nu este folosită în educație, iar comunitățile se confruntă cu dificultăți în păstrarea și afirmarea identității naționale. Acesta a subliniat importanța sprijinului acordat de statul român pentru menținerea limbii, culturii și tradițiilor aromânești.

'Cei mai afectați au fost românii din teritoriul Greciei. Pe de o parte, acesta este arealul de bază al aromânilor, unde se găsesc cele mai numeroase comunități și cea mai mare răspândire geografică. Pe de altă parte, sunt și cei mai puțin vizibili sau mai tăcuți din punctul de vedere al afirmării identității.() Din punctul de vedere al situației etnoculturale actuale, drepturile elementare privind afirmarea identității etnice nu sunt recunoscute în Grecia. ()

În educație, cu regret, limba română nu este folosită deloc, așa cum nu sunt folosite nici celelalte limbi minoritare din Grecia, cu excepția limbii turce, care are un statut special, determinat de contextul politic. În ceea ce privește emisiunile radio și TV, cel mult se pot auzi câteva piese folclorice sau texte etnografice la anumite posturi regionale. Există, așadar, câteva apariții ale limbii române, dar nu emisiuni propriu-zise în dialect. ()

Trebuie să ne amintim că România, în secolul al XIX-lea și în perioada interbelică, a avut mult mai mult curaj să susțină populația românească din întreaga regiune balcanică. Au existat sute de școli organizate pentru românii din aceste teritorii. Din păcate, această activitate s-a întrerupt foarte brusc. () În urma acestor cercetări, am identificat 358 de localități din Grecia în care există sau a existat element românesc. Dintre acestea, în 110 localități, românii sunt încă absolut majoritari', a mai subliniat Dorin Lozovanu.

Prof. univ. dr. Adina Berciu a subliniat rolul esențial al școlilor, bisericilor și familiei în păstrarea identității macedoromânilor, arătând că acestea au reprezentat principalele mijloace prin care comunitățile au rezistat de-a lungul timpului: 'Au câștigat bătălia cu școlile și cu bisericile, dar pentru că prin școli, prin biserică și prin familie au rezistat 2000 de ani. Dacă nu erau școlile, dacă nu erau bisericile și traiul familiar și vorbitul în familie și închinatul în familie (), nu rezistau 2000 de ani cu toată opresiunea și crimele și tot martirajul acestor macedo-români'.

Aceasta a amintit că, în anul 1900, existau în Balcani 113 școli, 75 de licee, 3.500 de elevi și peste 150 de profesori, iar prin Iradeaua din 1905 macedoromânilor li s-a permis să aibă școli și biserici în limba română. Berciu a atras atenția și asupra închiderii și confiscării acestor instituții după 1945: 'În Grecia () au închis tot (). Dar, repet, au închis și au confiscat absolut tot'. În final, aceasta a susținut că România ar trebui să revendice bunurile construite cu sprijinul statului român, subliniind: 'ar trebui să revendicăm niște treburi care au fost cu banii noștri. Că documentație există'.

Deputata Dragana Zivkovic, membră a Partidului Neamului Românesc din Serbia, a atras atenția asupra lipsei școlilor în limba română și a nevoii de a proteja limba, tradițiile și cultura comunității românești din Valea Timocului.

'Noi n-avem școli în limba română. Prima dată avem un deputat în Parlamentul de la Belgrad, care e membru al Partidului Neamului Românesc. Și cred că o să se audă vorba noastră în Parlament la Belgrad și o să spunem și problemele pe care le avem. Mă bucur că sunt româncă. Eu cred că o să avem o comunicare bună cu voi aici, la București, pentru școlile pe care nu le avem, pentru păstrarea limbii, tradiției și cultură. Să mergem pas cu pas și să facem un mare lucru. Cred că împreună putem să facem mult bine și să mergem tot înainte', a declarat Dragana Zivkovic.

Mircea Perpelea, fost ambasador al României în Albania, a evidențiat legătura comunității aromâne cu România și importanța continuării sprijinului pentru românii din Balcani, mai ales prin apropierea reprezentanților statului român de comunitatea românească.

'Problemele sunt adevărate! Ele există!Am descoperit pe mai tot locul câte un aromân sau măcar un albanez care a făcut școala în România. () Ei sunt curelele de transmisie, ei sunt patrioții de legătură, ei sunt oamenii care ar trebui să continue și să preia din aceste inițiative. () Noi avem o resursă emoțională în Albania extraordinară. Nu ducem până la capăt ceea ce facem și ceea ce statul român, cu efort, poate susține.

Problema Casei Iorga din Saranda trebuie rezolvată, pentru că juridic este rezolvată din 2007, dar de atunci și până acum tot facem promisiuni și discuții. Este o problemă tehnică, rezolvabilă, aproape de rezolvare. De aici am putea să plecăm cu niște idei despre o școală a Balcanilor pentru români și să ducem gândul lui Iorga mai departe', a adaugat Mircea Perpelea.

La eveniment au avut intervenții și alți parlamentari AUR, preocupați cu adevărat de situația românilor din Balcani.

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a susținut că Statul român trebuie să adopte o abordare modernă și să sprijine mai activ comunitățile românești din Balcani, atât prin investiții economice, cât și prin protejarea drepturilor acestora și extinderea oportunităților educaționale.

'Aș vrea să spun faptul că eu sunt partizanul unei abordări cât se poate de contemporane a acestei problematici, care să includă o prezență economică susținută a companiilor românești în spațiile care sunt populate de comunități de români, de aromâni, de macedoromâni, cum vrem să-i numim, și această prezență nu trebuie să fie fără sprijin guvernamental.

A doua chestiune și al doilea instrument important pe care statul român trebuie să-l folosească este instrumentul condiționalității. Acordarea de ajutoare internaționale de dezvoltare sau de permisiuni referitoare la relațiile din Uniunea Europeană, fără a pune condiții statelor gazdă referitoare la respectarea drepturilor civile și religioase ale minorităților românești, este o greșeală majoră pe care guvernele României o fac de ceva timp și care ar trebui să se oprească.

Al treilea instrument modern pe care statele îl au la dispoziție acum și inclusiv statul român îl are la dispoziție și nu îl aplică la intensitatea la care ar trebui să-l aplice este integrarea culturală și educațională cu comunitățile din afara granițelor', a declarat Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR.

Laurențiu Plăeșu, vicepreședinte al Senatului, a subliniat principala cauză pentru care comunitățile istorice românești sunt în pericol.

Bucureștiul ignoră de prea mult timp, din punctul meu de vedere, românii din aceste comunități. Ei au nevoie de susținere politică constantă și de suport financiar pe cele trei direcții principale care țin de păstrarea identității, educație în limba română ajustată în mod firesc la specificul fiecărei comunități, organizare comunitară și pentru planul spiritual, cultural și religios care sunt elemente identitare esențiale

Acesta și-a reafirmat sprijinul pentru păstrarea identității românești în comunitățile istorice românești, afirmând că voința este definitorie în orice acțiune. 'Vreau doar să spun că, pe măsura puterilor mele, voi susține permanent necesitatea unor politici de sprijin pentru păstrarea identității precum și pentru dezvoltarea armonioasă a acestor comunități românești. Soluțiile le știm. Este suficient să ne uităm la politicile altor state din jurul nostru, să evaluăm eficiența acestora și să ne inspirăm din ele. Este nevoie doar de voință politică de asumare responsabilă față de neamul românesc și față de națiunea română și de determinare.'

Senatorul AUR, Mircia Chelaru, a vorbit despre importanța transmiterii limbii, educației și credinței de la o generație la alta, avertizând că lipsa acestei continuități conduce la degradarea identității naționale. Acesta a subliniat și legătura istorică a românilor cu teritoriul Timocului.

'Vă atrag atenția că există o adevărată boală: boala stratificării memoriei. () uitarea generează sau reprezintă sursa degenerării identitare', a punctat Mircia Chelaru.

Acesta a explicat că valorile naționale trebuie transmise permanent între generații: 'Fiecare generație biologică () trebuie să învețe ceea ce a fost, ceea ce este și ceea ce trebuie să fie. În caz contrar, uită! Limba, educația și credința nu se transmit ereditar. Ele trebuie transmise în mod ciclic, de la generația veche către generația aflată în formare ()'

Referindu-se la situația românilor din Timoc, senatorul AUR a susținut: 'Problema nu provine din incapacitatea noastră genetică sau biologică de a răspândi valorile românității, ci tocmai din această stare de uitare, de lâncezire și de comoditate administrativă, de compromis cu stăpânul. () Tot Timocul este românesc. O parte se află sub administrație bulgărească, iar cealaltă parte sub administrație sârbească.'

Mesajul transmis de reprezentanții comunităților românești din Balcani a fost unul clar: identitatea românească nu poate fi păstrată doar prin eforturile celor care trăiesc în afara granițelor țării. Este nevoie de implicarea activă a statului român, de sprijin instituțional și de măsuri concrete pentru apărarea limbii, culturii, tradițiilor și drepturilor românilor din comunitățile istorice. AUR consideră că România are datoria de a rămâne aproape de acești români și de a le susține demersurile pentru ca identitatea lor națională să fie recunoscută și transmisă generațiilor viitoare.

'Cel mai important ar fi faptul că Ministerul Afacerilor Externe din România, indiferent sub ce culoare politică este, ar trebui să-și stabilească direcția și aceea trebuie să fie una singură: prioritizarea interesului economic al României, oriunde are reprezentanți în lume, și bineînțeles cel mai cel mai important pentru noi cei care suntem aici în sală, prioritizarea interesului comunităților de români din țările în care aceștia trăiesc. Nu trebuie să mai fim cu o diplomație de cartoni, în care spunem în raport că este totul bine,dar românii,oriunde trăiesc ei, iată, i-ați văzut că au declarat astăzi, spun câte probleme au și cum nu li se respectă drepturile în țările în care trăiesc, deși ei sunt cetățeni model și respectă statul în care trăiesc vorbesc limba statului în care trăiesc însă își doresc și ei școală, biserică și presă.', a declarat concluziv Cristina Dumitrescu.

Departamentul de comunicare al Alianței pentru Unirea Românilor