Agenția de evaluare financiară S&P Global Ratings a confirmat, miercuri, ratingurile României pentru datoria pe termen lung și scurt, la 'BBB minus/A-3', perspectiva asociată fiind una 'negativă', informează un comunicat de presă al S&P.

Potrivit agenției de evaluare, alegerea lui Nicușor Dan ca președinte la mijlocul lunii mai, urmată de formarea unui nou Guvern sub prim-ministrul Ilie Bolojan, a pus capăt unei perioade prelungite de incertitudine politică și de politici în România. Guvernul se bazează pe o largă majoritate parlamentară, ceea ce i-a permis să legifereze un set de măsuri de consolidare fiscală. Impactul fiscal total al măsurilor este de 1,1% din PIB în 2025 și unul considerabil de 3,5% din PIB în 2026, împărțit relativ egal între măsurile legate de venituri și cheltuieli.

'În opinia noastră - și având în vedere efectele de runda a doua asupra economiei - acest lucru va contribui la reducerea deficitelor la sub 7,7% din PIB în acest an și la 6,4% în 2026, de la 9,3% din PIB în 2024. De asemenea, înțelegem că Guvernul intenționează să adopte măsuri suplimentare sub forma a două pachete de reformă suplimentare în următoarele luni, ceea ce ar putea duce la o consolidare fiscală suplimentară, chiar dacă într-o măsură mai mică decât inițiativele deja legiferate', susțin analiștii agenției de evaluare.

Scenariul de bază al S&P, care stă la baza confirmării ratingului 'BBB minus' atribuit României, mizează pe faptul că Guvernul va reuși să limiteze deficitul dublu semnificativ. Cu toate acestea, analiștii S&P atrag atenția că există riscul ca provocările economice și politice să submineze agenda politică ambițioasă a Executivului, în timp ce strategia fiscală pe termen mediu de după 2026 rămâne incertă.

Potrivit agenției de rating, procesul de corecție fiscală va diminua și mai mult ceea ce era deja o perspectivă slabă de creștere în acest an. 'Ne-am revizuit în jos previziunile privind creșterea economică reală, până la 0,3% în acest an (de la 1,8% anterior) și la 1,3% în 2026 (de la 2,6%)', subliniază S&P. În acest context, deblocarea fondurilor UE pentru investiții publice va stimula creșterea economică pe termen mediu și, de aceea, politica fiscală și agenda de reformă a Guvernului ar trebui să contribuie la deblocarea fondurilor care sunt potențial disponibile pentru România. Aceste fonduri vor permite mai multe investiții în sectoare precum tranziția energetică, transporturile și asistența medicală.

Cu toate acestea, economia României continuă să se confrunte cu mai multe provocări pe termen lung, inclusiv tendințe demografice adverse, care vor persista. Scăderea populației în vârstă de muncă ar putea frâna din ce în ce mai mult creșterea economică, în absența eforturilor de reformă pentru a îmbunătăți mediul de afaceri și a încetini emigrația, avertizează analiștii.

De asemenea, S&P subliniază că perspectiva fiscală după 2027 rămâne incertă, în special având în vedere că premierul Bolojan se va retrage la sfârșitul anului 2026, ca parte a unui acord de împărțire a puterii cu PSD. Reformele fiscale structurale planificate, inclusiv cele care vizează creșterea eficacității administrării fiscale și îmbunătățirea guvernanței întreprinderilor de stat, vor asigura continuarea consolidării și după 2027, însă câștigurile fiscale generate vor fi probabil modeste.

În plus, în ciuda reducerii deficitelor globale, datoria publică a României va continua să crească în următorii ani, depășind 60% din PIB până în 2027. 'Considerăm că țara va trebui să își sporească dependența de piețele internaționale pentru nevoile sale de finanțare', susțin analiștii S&P.

'Perspectiva negativă reflectă opinia noastră că riscurile legate de finanțele publice ale României vor rămâne ridicate în următorii ani, în ciuda măsurilor de consolidare anunțate', se arată în comunicatul agenției de evaluare.

S&P avertizează, totodată, că ar putea reduce ratingul României în următorii doi ani dacă traiectoria de consolidare fiscală a României deviază semnificativ de la așteptări. Acest lucru s-ar putea întâmpla dacă măsurile de consolidare ale Guvernului sunt insuficiente sau dacă o creștere economică redusă împiedică eficacitatea acestora. Pe de altă parte, S&P ar putea revizui perspectiva la 'stabilă' dacă deficitele externe și fiscale ale României s-ar reduce substanțial, susținute de o revenire a creșterii economice.

Următoarea agenție de rating care are planificată o analiză în ceea ce privește România este Fitch Ratings, care a anunțat că va publica în 15 august următoarea revizuire a ratingului de țară al României ('BBB minus, perspectivă negativă').

Toate cele trei mari agenții de rating (S&P Global Ratings, Moody's și Fitch) au o perspectivă 'negativă' asociată ratingului suveran al României, ceea ce plasează țara la un pas de un rating din categoria 'junk' (nerecomandat pentru investiții n.r.). AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)