Un număr de 27.079.485 de evenimente de securitate cibernetică relevante au fost înregistrate în 2024, extrase din senzorii de detecție instalați/configurați de către Directoratul Național de Securitate Cibernetică, conform Raportului anual al instituției.

Potrivit raportului, în perioada 1 ianuarie - 30 aprilie 2024 s-au înregistrat 12.297.634 incidente (9.832.262 în 2023), în intervalul 1 mai - 31 august 2024 - 6.904.296 (7.241.210 în 2023) și în perioada 1 septembrie - 31 decembrie - 7.877.555 (4.396.023 în 2023)

'Se observă o creștere a volumului de alerte în primele, respectiv ultimele 4 luni ale anului 2024 comparativ cu anul precedent, ceea ce indică o intensificare a numărului de atacuri cibernetice, inclusiv atacuri automatizate, distribuția unor noi variante de malware, apariția unor vectori de atac sofisticați care sunt capabili să declanșeze mai multe alerte generate de către senzori', se menționează în raport.

Un rol esențial în colectarea acestor date l-a reprezentat operaționalizarea Platformei Naționale pentru Raportarea Incidentelor de Securitate Cibernetică (PNRISC) de la începutul anului 2024, în conformitate cu prevederile Legii 58/2023 privind securitatea și apărarea cibernetică a României.

De asemenea, în anul 2024, Directoratul a colectat și soluționat alerte de securitate cibernetică, provenite din raportările formulate de către cetățeni prin intermediul PNRISC, de la numărul unic de urgență la nivel național 1911, senzorii instalați și configurați în infrastructuri IT&C naționale, din senzoristică darknet, cât și din cooperarea cu partenerii instituționali naționali sau internaționali.

Raportul mai semnalează că activitățile desfășurate de către Directorat au evidențiat două fenomene care au luat amploare în ultima jumătate a anului 2024: spoofing-ul telefonic - una dintre cele mai utilizate tehnici în atacurile de tip inginerie socială și care constă în falsificarea numărului de telefon afișat destinatarului pentru a imita/impersona numere legitime, precum cele ale instituțiilor financiare, organizațiilor guvernamentale ori chiar ale unor persoane de încredere, fenomen tot mai sofisticat, adesea utilizat împreună cu alte tehnici de atac, precum vishing sau mesaje persuasive generate cu ajutorul Inteligenței Artificiale. Impactul a fost unul semnificativ, fiind înregistrate prejudicii materiale în cuantum de peste 450.000 euro; smishing-ul (phishing prin sms) care a rămas o provocare majoră, fiind de asemenea o tehnică des utilizată în atacurile de tip inginerie socială și care constă în transmiterea de mesaje text frauduloase, care par a fi trimise de către instituții legitime și nu numai, precum unități bancare, companii de telecomunicații, furnizori de servicii sau organizații guvernamentale cu scopul de final de a determina victimele să divulge informații confidențiale sau să acceseze link-uri malițioase de unde pot descărca programe malware.

Atacurile de tip SQLinjection sunt o categorie aparte relevantă, cum este cazul atacului care a vizat portalul de training al Institutului Național de Administrație (INA), cu consecința compromiterii unei de date și exfiltrarea datelor a 32.455 utilizatori. Datele exfiltrate au inclus adrese de email, nume, prenume, hash-uri ale parolelor precum și alte date sensibile.

'Specialiștii Directoratului s-au deplasat cu celeritate la data center-ul Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS) unde era găzduit serverul ce deservea portalul compromis. În urma analizei efectuate la fața locului a fost identificat modulul vulnerabil precum și vectorul inițial de atac, fiind identificată sursa atacului. S-a procedat de îndată la remedierea vulnerabilității și repunerii în funcțiune în condiții optime a aplicației web. De asemenea au fost oferite recomandări specifice securizării codului sursă, întocmindu-se și un raport detaliat cu privire la mecanismele producerii incidentului cibernetic pornind de la premisele analitice și datele informatice prelevate conform activităților specifice', precizează sursa citată.

Cu titlu de măsură proactivă, în cursul anului 2024 Directoratul a informat 827 de instituții publice și operatori de servicii esențiale cu privire la vulnerabilități identificate asupra infrastructurii IT&C expuse public, scurgeri de date confidențiale care au fost diseminate de către atacatori prin diverse canale de comunicare, inclusiv platforme populare precum Telegram, WhatsApp și alte medii online mai puțin reglementate, fiind transmise prin acest demers recomandări de aplicare urgentă a unor măsuri de remediere și igienă de securitate cibernetică. Scurgerile de date au vizat, în unele cazuri, informații sensibile legate de infrastructuri critice, date financiare și informații personale ale utilizatorilor. Detectarea și raportarea acestor incidente au fost efectuate prin intermediul unor instrumente de monitorizare și analiză a activităților din spațiul cibernetic, combinate cu o analiză atentă a tiparelor de diseminare utilizate de atacatori.

În ultimul trimestru al anului 2024, Directoratul a observat o intensificare a atacurilor cibernetice care au vizat în mod specific firmele și angajații din domeniul contabil. Aceste atacuri, orchestrate prin email-uri de tip phishing, au fost caracterizate de o complexitate crescută și o abilitate de a exploata vulnerabilitățile umane, transformându-se într-o provocare semnificativă pentru acest sector.

'Acest compartiment este unul esențial pentru funcționarea oricărei companii, însă atacatorii urmăresc nu doar datele financiare, ci și accesul la rețelele organizaționale, de unde pot extinde atacurile către alte sectoare sau clienți ai firmelor vizate. În plus, presiunea exercitată asupra angajaților din acest domeniu, cu precădere în perioadele aglomerate, îi face mai vulnerabili la astfel de încercări de manipulare. Pentru a face față acestei provocări, Directoratul a colaborat cu multiple companii din domeniul contabil în scopul de a lansa campanii de informare. Campaniile derulate au avut drept scop educarea angajaților în recunoașterea semnelor unui email de tip phishing și implementarea unor bune practici pentru a preveni compromiterea datelor', se mai menționează în raport.

Acesta subliniază că anul 2024 a marcat o intensificare a amenințărilor aplicabile spațiului cibernetic național civil al României, conturând un peisaj digital volatil și imprevizibil.

'Intensificarea războiului hibrid purtat de Federația Rusă în contextului războiului de agresiune declanșat în Ucraina în 2022, a continuat să influențeze peisajul cibernetic global în 2024. Acest conflict a consolidat rolul hacktivismului și al grupărilor APT (Advanced Persistent Threat) ca instrumente strategice, demonstrând capacitatea acestor actori de a influența și derula campanii complexe asupra infrastructurilor IT&C din spațiul cibernetic național civil. Peisajul atacurilor cibernetice a fost marcat de operațiuni derulate atât de hacktiviști pro-ruși, cât și de grupări APT statale și non-statale, vizând nu doar Ucraina, ci și numeroase țări europene. Țintele au inclus atât instituții guvernamentale cât și operatori din sectoare critice, precum cel energetic, financiar, transporturi, telecomunicații și sănătate. Hacktiviști independenți sau afiliați unor grupuri precum NoName057(16) au susținut atacuri constante asupra site-urilor media și infrastructurilor digitale din Europa, iar activitatea combinată a acestor grupuri a evidențiat faptul că linia dintre hacktivism și operațiunile APT, sponsorizate de către stat, devine tot mai fină, contribuind astfel la escaladarea dimensiunii cibernetice a conflictului hibrid'. explică raportul. AGERPRES/(AS-redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)