Criza din agricultura românească se adâncește și pe fondul presiunii importurilor de cereale din Ucraina și al scumpirii energiei și îngrășămintelor din cauza instabilității geopolitice, iar după un nou trimestru de deteriorare numărul companiilor agricole intrate în insolvență s-a dublat, până la un nivel fără precedent în ultimii ani, arată o analiză realizată de CITR.

Riscul se manifestă acut în Bacău, Hunedoara, Vaslui, dar și în județe cu profil agricol intensiv, precum Timiș, Arad, Constanța, Teleorman, Brăila sau București.

Potrivit analizei publicată miercuri, întocmită pe baza datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) și a analizelor financiare proprii în domeniul agricol, insolvențele au înregistrat o creștere de aproape 80%, de la 127 de cazuri, în S1 2025, la 226 de cazuri în primele șase luni din acest an. Mai mult, încă de la jumătatea lunii aprilie 2026, numărul de insolvențe din agricultură atinsese, deja, nivelul înregistrat pe parcursul întregului semestru I al anului trecut.

În categoria companiilor cu active imobilizate de peste patru milioane de euro, numărul insolvențelor din agricultură a explodat, de la o singură companie în S1 2025, la 19 companii în S1 2026. Cele 19 societăți concentrează peste 235 de milioane de euro în active imobilizate, echivalentul a peste 57% din totalul activelor intrate în insolvență în acest segment, la nivelul întregii economii, relevă analiza.

'Creșterea numărului de insolvențe din sectorul agricol la șase luni reflectă o acumulare de presiuni structurale și conjuncturale asupra fermierilor români. Marjele de profit s-au comprimat sub efectul combinat al volatilității prețurilor la cereale, al costurilor ridicate de producție și finanțare, dar și al secetelor recurente, care afectează atât solul, cât și deciziile de rotație a culturilor - o parte tot mai mare a fermierilor reorientându-se spre culturi de toamnă, mai stabile decât porumbul sau floarea-soarelui', susțin analiștii CITR.

La acestea se adaugă presiunea importurilor de cereale din Ucraina și scumpirea energiei și îngrășămintelor pe fondul instabilității geopolitice.

Analiza de specialitate, derulată pe un eșantion reprezentativ de 3.700 de companii din agricultură, dintr-un total de 13.700 care și-au depus bilanțul contabil și care au active totale de cel puțin un milion de euro, indică o vulnerabilitate structurală îngrijorătoare. Astfel, 40% dintre firme se află în zona de risc financiar ridicat, 631 de companii sunt în stare de insolvență iminentă, iar 855 de companii sunt clasificate drept restructurabile, cu nevoie urgentă de măsuri de reorganizare operațională și financiară.

'Companiile aflate în risc, dar care dispun de cifre de afaceri solide și de un număr semnificativ de angajați reprezintă cazuri prioritare pentru o intervenție timpurie de restructurare, ce poate preveni efectele sociale și economice în lanț', notează sursa citată.

Harta riscului cuprinde de la exploatațiile din Vest la bazinul cerealier din Sud-Est și Moldova.

În același timp, starea de insolvabilitate a sectorului agricol este ilustrată și de evoluția ratei creditelor neperformante în rândul companiilor nefinanciare, care, conform Raportului BNR asupra Stabilității Financiare publicat în iunie 2026, a urcat la 5,6%, iar în segmentul micro și micilor întreprinderi - din care provine cea mai mare parte a fermierilor - aceasta depășește 7%.

Creditele cu garanții de stat, utilizate masiv în agricultură în perioada 2020 - 2022, au o rată a neperformanței de 11,3%, în timp ce poli ai insolvențelor mari sunt județele Bacău și Hunedoara, urmate de Vaslui, Bihor și Ialomița - zone dependente de agricultura extensivă - unde sunt în insolvență companii mari, cu active de peste patru milioane de euro. Topul județelor, în funcție de numărul total de companii agricole în risc, se continuă cu județele: Timiș - cu 147 de companii, București (85), Arad (77), Constanța (76), Teleorman (74) și Brăila (72).

'Decalajul dintre ciclul agricol și lipsa de lichiditate, mai ales în perioadele dintre recolte, a determinat un comportament de vânzare tot mai precaut - fermierii preferă să rețină stocurile decât să vândă sub pragul de rentabilitate - punând presiune atât pe fluxul de numerar, cât și pe încrederea din lanțul de aprovizionare. Aceste vulnerabilități sunt agravate de slăbiciunile structurale ale sectorului, fragmentarea excesivă a terenurilor și lipsa infrastructurii de procesare, care fac ca o mare parte din producție să rămână nevalorificată la nivel de business', afirmă directorul general al CITR, Paul-Dieter Cîrlănaru.

În acest context, sustenabilitatea sectorului depinde tot mai puțin de volumul producției și tot mai mult de eficiența operațională, disciplina financiară și managementul riscului.

CITR este liderul pieței de restructurare și insolvență din România, cu o experiență de peste 25 de ani și mai mult de 1.200 de proiecte gestionate. Anual, entitatea distribuie peste 100 de milioane de euro creditorilor, în misiunea sa de a salva valoarea din companiile românești de impact. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Daniel Badea, editor online: Ada Vîlceanu)