Agenția Fitch urmează să anunțe, vineri noaptea, dacă coboară ratingul României la categoria junk, o decizie pe muchie de cuțit, însă dincolo de anunțul în sine, mesajul agenției de rating legat de stabilizarea datoriei, credibilitatea consolidării după 2026 și capacitatea politică vor conta mai mult decât simpla treaptă de rating, susține consultantul financiar, Adrian Negrescu.

'Vineri va fi o zi decisivă pentru România. Agenția Fitch urmează să anunțe dacă coboară ratingul României la categoria junk. E o decizie pe muchie de cuțit, în ultima perioadă șansele de retrogradare crescând pe măsură ce criza politică s-a adâncit. Până acum o lună, experții străini priveau criza politică de la București ca pe o 'ploaie de vară'', o criză soft pe care o evaluau cu un risc mediu, convinși fiind că politicienii vor rezolva rapid problema. Timpul a trecut și, din păcate, indecizia de pe scena politică s-a accentuat, iar temerile experților au crescut, mai cu seamă că ideea alegerilor anticipate a trecut în prim-plan', precizează acesta, miercuri, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Consultantul explică, astfel, că, pentru experții din agențiile de rating, înseamnă în esență o prelungire a indeciziei politice, a disoluției autorității guvernamentale cu riscul de a deraia de la angajamentele privind reducerea deficitului bugetar. În aceste condiții, decizia agenției Fitch a devenit una impredictibilă în ciuda rezultatelor salutare ale Ministerului Finanțelor în privința reducerii deficitului bugetar, comentează el.

Negrescu atrage atenția, în context, că deși execuția bugetară pe primul semestru arată o îmbunătățire reală, deficitul scăzând la 41 de miliarde de lei, adică 2% din PIB, față de 69,8 miliarde de lei și 3,64% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut, experții agențiilor de rating se întreabă, în esență, dacă traiectoria pozitivă va putea fi menținută și în a doua parte a anului.

'Să nu uităm că România a funcționat aproape tot primul trimestru fără buget aprobat. Inflația a fost mai mare decât cea prevăzută în buget, iar cheltuielile de capital finanțate național au fost reduse, ceea ce a influențat în sens pozitiv deficitul, dar a slăbit calitatea creșterii. Dincolo de deficit, un mare semn de întrebare îl reprezintă datoria publică. Planul fiscal pe șapte ani, agreat la nivel european, prevedea datoria generală a administrației publice la 55,7% din PIB în 2025, 58,5% în 2026 și 60,6% în 2027. Ultima traiectorie a Comisiei Europene arată 59,3%, 61,6% și 63,4%. Diferența persistentă de aproximativ 3 puncte procentuale din PIB afectează percepția agențiilor de rating legată de stabilizarea datoriei pe termen mediu', a menționat Adrian Negrescu.

Totodată, acesta arată că un alt motiv de îngrijorare îl reprezintă și legea unitară a salarizării din sectorul public care, dacă este adoptată în forma discutată, ar adăuga permanent aproximativ 12 miliarde de lei pe an la cheltuieli începând cu 2027, adică circa 0,6% din PIB. Această creștere trebuie finanțată fie prin taxe mai mari, fie prin tăieri în alte zone, fie prin împrumuturi suplimentare. Niciuna dintre variante nu este neutră pentru rating, consideră consultantul citat.

'Dacă se va ceda la presiunea sindicală, se poate ajunge la un plus de 20 de miliarde de lei la factura salariilor bugetare ceea ce riscă să facă ținta de deficit din 2027 aproape imposibil de atins. Fitch, Moody's și S&P privesc cu atenție și îngrijorare la acest potențial derapaj financiar la fel cum percep și discuțiile asumate de o serie de partide politice care cer, sus și tare, reducerea taxelor. O asemenea decizie, de reducere a fiscalității fără studii de impact, fără ca economia să poată să compenseze eventualele pierderi financiare ale statului reprezintă un motiv pentru care neîncrederea agențiilor în situația de la București s-a accentuat în această vară în ciuda eforturilor lui Alexandru Nazare și ale BNR în a le explica că 'joaca de-a promisiunile cu iz electoral'' este doar imagine, poziționare politică și că are șanse mici de a deveni realitate', scrie Negrescu.

În opinia sa, Fitch are câteva variante pe masă, respectiv menținerea ratingului BBB- cu perspectivă negativă, menținerea plus plasarea pe Rating Watch Negative, retrogradarea la BB+ cu perspectivă stabilă și retrogradarea cu perspectivă negativă. El subliniază, de asemenea, că agenția de evaluare financiară poate amâna o decizie negativă invocând îmbunătățirea din primul semestru și calmul de pe piețe.

'Și asta în condițiile în care agențiile de rating evită, în general, ca deciziile lor să ducă la ieșiri masive de capital din țările vizate. Altfel spus, o eventuală decizie de retogradare la junk nu ar scoate automat România din toți indicii investment-grade, însă ar crește riscul ca S&P sau Moody's să ia decizii similare. Iar pentru România asta ar însemna o criză majoră cu potențial de tsunami economic. Decizia Fitch va fi publicată pe 31 iulie. Dincolo de anunțul în sine, mesajul agenției de rating legat de stabilizarea datoriei, credibilitatea consolidării după 2026 și capacitatea politică vor conta mai mult decât simpla treaptă de rating. În esență, orice mișcare negativă ar avea consecințe directe asupra costului de finanțare al statului, asupra băncilor și, în final, asupra economiei reale', a mai arătat Adrian Negrescu, în postarea sa.

Toate cele trei mari agenții de rating (S&P Global Ratings, Moody's și Fitch) au o perspectivă 'negativă' asociată ratingului suveran al României, ceea ce plasează țara la un pas de un calificativ din categoria 'junk' (nerecomandat pentru investiții n.r.). AGERPRES/(AS - redactor: Andreea Marinescu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Adrian Dădârlat)