Impactul fiscal total generat de industria jocurilor de noroc se ridică la aproape 6,6 miliarde lei, din care 5 miliarde lei taxe specifice și 1,6 din impactul economic, ceea ce înseamnă că simpla interzicere completă, pe orice canal, a acestora presupune o redistribuire a banilor în alte sectoare și o recuperare a impactului fiscal economic de numai 1,6 miliarde lei, efectul negativ de pierdere al veniturilor la buget fiind de cel puțin 5 miliarde lei, respectiv taxele specifice industriei, care dispar, susține analistul financiar Iancu Guda, într-un articol publicat pe blogul său.

Potrivit acestuia, industria jocurilor de noroc a înregistrat o creștere accelerată în ultimele două decenii din România, generând un impact fiscal la bugetul public în creștere exponențială.

'Fenomenul social nu poate fi desconsiderat, așa cum premisa rezolvării dependenței prin simpla interzicere a sălilor de joc ca măsură unică este nerealistă, existând riscul migrării către zonele nelegitime și nefiscalizate din online unde minorii, jucătorii vulnerabili sau cei dependenți nu sunt protejați. Deși percepția generală este de corelație directă între intensitatea accesării jocurilor de noroc și nivelul de sărăcie, cifrele obiective demonstrează contrariul: cu cât salariul mediu net crește, cu cât o societate prosperă mai mult și cu cât scade riscul de excluziune socială, cu atât crește participarea la jocurile de noroc (prin frecvența și sumele jucate)', scrie Guda.

Acest lucru se observă și în România, în condițiile în care salariul mediu net a crescut cu 320% în ultimii 18 ani, de la 1.309 lei (2008) până la 5.551 lei în 2025. În acest interval, veniturile raportate de industria jocurilor de noroc (CAEN 9200) au crescut și mai accelerat, respectiv cu 580%, de la 2,6 miliarde lei (2008) până la 17,7 miliarde lei (2025).

'Acest lucru se întâmplă în contextul creșterii prosperității medii în România, în condițiile în care salariul mediu net în România a crescut de aproape 3 ori de la aderarea României la UE, aproape dublu decât inflația cumulată în aceeași perioadă. Practic, puterea reală de cumpărare a crescut în medie cu 150% în România în ultimii 18 ani, în condițiile în care peste 90% din timp creșterea salariului mediu și minim au depășit creșterea medie a prețurilor. Deci, simpla asociere a sărăciei și vulnerabilității sociale cu apetența mai mare pentru jocuri de noroc este înșelătoare și neconfirmată de cifrele economice. Fenomenul este mult mai complex, predispunerea către jocurile de noroc implicând variabile sociale, educaționale, comportamentale, nu doar economice', relevă analiza referitoare la industria jocurilor de noroc.

Amploarea fenomenului a generat o creștere exponențială a impactului fiscal, în condițiile în care taxele specifice industriei au crescut iar rulajele au devenit din ce în ce mai mari. Astfel, conform celor mai recente estimări ONJN și FEDBET pentru anul 2025, industria jocurilor de noroc a generat venituri bugetare de aproximativ 5 miliarde lei din taxele specifice (autorizare, licențiere, taxele specific din online sau aparatele slot-machine, contribuția pentru jocul responsabil sau impozitul reținut la sursă asupra câștigurilor jucătorilor).

Întreagă amprenta fiscală a industriei include și impactul economic generat prin cel puțin două componente care pot fi cuantificate în baza situațiilor financiare depuse pentru anul 2025 de către toate companiile din sector: impozitul pe profit, care este de 0,35 miliarde lei, determinat ca diferență dintre profitul brut la nivelul întregii industrii (1,55 miliarde lei), respectiv profitul net de 1,2 miliarde lei (6,8% din venituri, fix cât este și media profitabilității la nivel național) și contribuțiile salariale, unde se poate face o medie între numărul de angajați direct din industrie (23.674 în 2025) și impactul indirect total de 45.000 locuri de muncă (conform estimărilor FEDBET, dacă se include ecosistemul conex de agenții, furnizori de servicii, suport operațional).

Conform cifrelor publicate de INS, salariul mediu brut pentru secțiunea R (activități de spectacole, culturale și recreative), diviziunea 92 (activități de jocuri de noroc și pariuri sportive), salariul mediu brut înregistrat la nivelul întregii industrii în 2025 a fost de 7.580 lei, cel net de 4.543 lei, diferența dintre cele două fiind impactul lunar/angajat de 3.037 lei în contribuții salariale.

Rezultă, astfel, un impact direct de 0,86 miliarde lei, respectiv indirect total de 1,64 miliarde lei.

'Dacă considerăm o medie între cele două de 1,25 miliarde lei, la care adăugăm și impozitul pe profit de 0,35 miliarde lei, obținem un impact fiscal din amprenta economică de 1,6 miliarde lei. În concluzie, impactul fiscal total generat de industria jocurilor de noroc se ridică la aproape 6,6 miliarde lei, din care 5 miliarde lei taxe specifice și 1,6 din impactul economic. De aici, rezultă două concluzii: simpla interzicere completă, pe orice canal, a jocurilor de noroc, presupune o redistribuire a banilor către alte sectoare și o recuperare a impactului fiscal economic de numai 1,6 miliarde lei, efectul negativ de pierdere al veniturilor la buget fiind de cel puțin 5 miliarde lei (taxele specifice industriei care dispar); conversia de impact fiscal ca procent din cifra de afaceri în industria jocurilor de noroc este de 37% (6,6/17,7 miliarde lei), comparativ cu media de 19% la nivel național (venituri fiscale și contribuții sociale la nivelul întregii economii de 531 miliarde lei în 2025, raportat la cifra de afaceri a tuturor companiilor active în România de 2.797 miliarde lei)', explică analistul financiar.

Iancu Guda subliniază că, în România, pentru fiecare 100 lei cifra de afaceri facturată de o companie se generează un impact fiscal de 19 lei. În industria jocurilor de noroc, pentru fiecare 100 lei venit al companiilor din sector se generează un impact fiscal de 37 lei, de două ori mai mare comparativ cu media la nivel național.

'Cifrele analizate în prezentul studiu demonstrează un adevăr economic greu de combătut: deși interzicerea sălilor de jocuri de noroc creează așteptările rezolvării problemei dependenței, aceasta nu rezolvă problema pe fond: majoritatea jucătorilor nu abandonează odată cu interzicerea, ci se duc în piața neagră, unde există riscul foarte mare de subsoluri ilegale/platforme nefiscalizate și rețele de spălare de bani sau chiar fraudă care devalizează clienții de bună credință (furându-le datele confidențiale și banii), unde minorii sau persoanele vulnerabile nu pot fi protejate prin autoexcludere și alte măsuri de protecție. Datele arată clar că peste 6.000 de operatori ilegali de jocuri de noroc online vizează în mod activ consumatorii din UE, expunând peste 80 de milioane de europeni anual la servicii de jocuri de noroc fără licență, iar statele UE au pierdut aproape 23 de miliarde de euro în taxe din cauza sumelor care s-au scurs în piața neagră', susține acesta.

Specialistul atrage atenția că, deși scopul este aparent benefic pentru societate (protejarea jucătorilor, în special a celor vulnerabili, dependenți sau minori), se riscă obținerea efectului advers: aruncarea în zonele ilegale (dintre care foarte multe în online), nelegitime, nefiscalizate sau chiar frauduloase.

'Cum disociezi legal și ilegal, cum faci să capitalizezi tot ce este legal și cum reglementezi clar, eficient și echilibrat? Realist, aici trebuie să fie atenția maximă și concentrate toate eforturile ... în caz contrar, interzicem tot, declarăm operația reușită și ... închidem ochii la pacientul mort (îmi este teamă că fenomenul subteran va crește, iar incidența jocurilor de noroc va fi mai mare și mai dăunătoare atunci când nu este păstrată într-o zona legitimă și fiscalizată)', adaugă el. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)