Guda: Interzicerea sălilor de jocuri de noroc creează așteptările rezolvării problemei dependenței; majoritatea jucătorilor se duc în piața neagră
Impactul fiscal total generat de industria jocurilor de noroc se ridică la aproape 6,6 miliarde lei, din care 5 miliarde lei taxe specifice și 1,6 din impactul economic, ceea ce înseamnă că simpla interzicere completă, pe orice canal, a acestora presupune o redistribuire a banilor în alte sectoare și o recuperare a impactului fiscal economic de numai 1,6 miliarde lei, efectul negativ de pierdere al veniturilor la buget fiind de cel puțin 5 miliarde lei, respectiv taxele specifice industriei, care dispar, susține analistul financiar Iancu Guda, într-un articol publicat pe blogul său.
Potrivit acestuia, industria jocurilor de noroc a înregistrat o creștere accelerată în ultimele două decenii din România, generând un impact fiscal la bugetul public în creștere exponențială.
'Fenomenul social nu poate fi desconsiderat, așa cum premisa rezolvării dependenței prin simpla interzicere a sălilor de joc ca măsură unică este nerealistă, existând riscul migrării către zonele nelegitime și nefiscalizate din online unde minorii, jucătorii vulnerabili sau cei dependenți nu sunt protejați. Deși percepția generală este de corelație directă între intensitatea accesării jocurilor de noroc și nivelul de sărăcie, cifrele obiective demonstrează contrariul: cu cât salariul mediu net crește, cu cât o societate prosperă mai mult și cu cât scade riscul de excluziune socială, cu atât crește participarea la jocurile de noroc (prin frecvența și sumele jucate)', scrie Guda.
Acest lucru se observă și în România, în condițiile în care salariul mediu net a crescut cu 320% în ultimii 18 ani, de la 1.309 lei (2008) până la 5.551 lei în 2025. În acest interval, veniturile raportate de industria jocurilor de noroc (CAEN 9200) au crescut și mai accelerat, respectiv cu 580%, de la 2,6 miliarde lei (2008) până la 17,7 miliarde lei (2025).
'Acest lucru se întâmplă în contextul creșterii prosperității medii în România, în condițiile în care salariul mediu net în România a crescut de aproape 3 ori de la aderarea României la UE, aproape dublu decât inflația cumulată în aceeași perioadă. Practic, puterea reală de cumpărare a crescut în medie cu 150% în România în ultimii 18 ani, în condițiile în care peste 90% din timp creșterea salariului mediu și minim au depășit creșterea medie a prețurilor. Deci, simpla asociere a sărăciei și vulnerabilității sociale cu apetența mai mare pentru jocuri de noroc este înșelătoare și neconfirmată de cifrele economice. Fenomenul este mult mai complex, predispunerea către jocurile de noroc implicând variabile sociale, educaționale, comportamentale, nu doar economice', relevă analiza referitoare la industria jocurilor de noroc.
Amploarea fenomenului a generat o creștere exponențială a impactului fiscal, în condițiile în care taxele specifice industriei au crescut iar rulajele au devenit din ce în ce mai mari. Astfel, conform celor mai recente estimări ONJN și FEDBET pentru anul 2025, industria jocurilor de noroc a generat venituri bugetare de aproximativ 5 miliarde lei din taxele specifice (autorizare, licențiere, taxele specific din online sau aparatele slot-machine, contribuția pentru jocul responsabil sau impozitul reținut la sursă asupra câștigurilor jucătorilor).
Întreagă amprenta fiscală a industriei include și impactul economic generat prin cel puțin două componente care pot fi cuantificate în baza situațiilor financiare depuse pentru anul 2025 de către toate companiile din sector: impozitul pe profit, care este de 0,35 miliarde lei, determinat ca diferență dintre profitul brut la nivelul întregii industrii (1,55 miliarde lei), respectiv profitul net de 1,2 miliarde lei (6,8% din venituri, fix cât este și media profitabilității la nivel național) și contribuțiile salariale, unde se poate face o medie între numărul de angajați direct din industrie (23.674 în 2025) și impactul indirect total de 45.000 locuri de muncă (conform estimărilor FEDBET, dacă se include ecosistemul conex de agenții, furnizori de servicii, suport operațional).
Conform cifrelor publicate de INS, salariul mediu brut pentru secțiunea R (activități de spectacole, culturale și recreative), diviziunea 92 (activități de jocuri de noroc și pariuri sportive), salariul mediu brut înregistrat la nivelul întregii industrii în 2025 a fost de 7.580 lei, cel net de 4.543 lei, diferența dintre cele două fiind impactul lunar/angajat de 3.037 lei în contribuții salariale.
Rezultă, astfel, un impact direct de 0,86 miliarde lei, respectiv indirect total de 1,64 miliarde lei.
'Dacă considerăm o medie între cele două de 1,25 miliarde lei, la care adăugăm și impozitul pe profit de 0,35 miliarde lei, obținem un impact fiscal din amprenta economică de 1,6 miliarde lei. În concluzie, impactul fiscal total generat de industria jocurilor de noroc se ridică la aproape 6,6 miliarde lei, din care 5 miliarde lei taxe specifice și 1,6 din impactul economic. De aici, rezultă două concluzii: simpla interzicere completă, pe orice canal, a jocurilor de noroc, presupune o redistribuire a banilor către alte sectoare și o recuperare a impactului fiscal economic de numai 1,6 miliarde lei, efectul negativ de pierdere al veniturilor la buget fiind de cel puțin 5 miliarde lei (taxele specifice industriei care dispar); conversia de impact fiscal ca procent din cifra de afaceri în industria jocurilor de noroc este de 37% (6,6/17,7 miliarde lei), comparativ cu media de 19% la nivel național (venituri fiscale și contribuții sociale la nivelul întregii economii de 531 miliarde lei în 2025, raportat la cifra de afaceri a tuturor companiilor active în România de 2.797 miliarde lei)', explică analistul financiar.
Iancu Guda subliniază că, în România, pentru fiecare 100 lei cifra de afaceri facturată de o companie se generează un impact fiscal de 19 lei. În industria jocurilor de noroc, pentru fiecare 100 lei venit al companiilor din sector se generează un impact fiscal de 37 lei, de două ori mai mare comparativ cu media la nivel național.
'Cifrele analizate în prezentul studiu demonstrează un adevăr economic greu de combătut: deși interzicerea sălilor de jocuri de noroc creează așteptările rezolvării problemei dependenței, aceasta nu rezolvă problema pe fond: majoritatea jucătorilor nu abandonează odată cu interzicerea, ci se duc în piața neagră, unde există riscul foarte mare de subsoluri ilegale/platforme nefiscalizate și rețele de spălare de bani sau chiar fraudă care devalizează clienții de bună credință (furându-le datele confidențiale și banii), unde minorii sau persoanele vulnerabile nu pot fi protejate prin autoexcludere și alte măsuri de protecție. Datele arată clar că peste 6.000 de operatori ilegali de jocuri de noroc online vizează în mod activ consumatorii din UE, expunând peste 80 de milioane de europeni anual la servicii de jocuri de noroc fără licență, iar statele UE au pierdut aproape 23 de miliarde de euro în taxe din cauza sumelor care s-au scurs în piața neagră', susține acesta.
Specialistul atrage atenția că, deși scopul este aparent benefic pentru societate (protejarea jucătorilor, în special a celor vulnerabili, dependenți sau minori), se riscă obținerea efectului advers: aruncarea în zonele ilegale (dintre care foarte multe în online), nelegitime, nefiscalizate sau chiar frauduloase.
'Cum disociezi legal și ilegal, cum faci să capitalizezi tot ce este legal și cum reglementezi clar, eficient și echilibrat? Realist, aici trebuie să fie atenția maximă și concentrate toate eforturile ... în caz contrar, interzicem tot, declarăm operația reușită și ... închidem ochii la pacientul mort (îmi este teamă că fenomenul subteran va crește, iar incidența jocurilor de noroc va fi mai mare și mai dăunătoare atunci când nu este păstrată într-o zona legitimă și fiscalizată)', adaugă el. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Angajații din România petrec 53 minute/zi pe drum pentru deplasarea dus-întors la locul de muncă, pe un traseu mediu de 17 km
Românii parcurg cea mai scurtă distanță în naveta zilnică către și dinspre locul de muncă, în comparație cu ceilalți europeni, dar petrec în medie aproape 53 de minute pe drum, relevă rezultatele unui studiu de specialitate, realizat în 16 țări. Conform datelor analizate de de SD Worx, România se clasează pe
INS: Transportul aerian de pasageri a crescut cu 7,8% în trimestrul al doilea din 2026
Numărul pasagerilor care au călătorit cu avionul a crescut, în trimestrul al doilea al acestui an, cu 7,8% comparativ cu perioada similară din 2025, la 7.730.600 pasageri, de la 7.173.400, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică. Cele mai mari ponderi în ceea ce privește transportul de pasageri s-au î
Loteria Română organizează duminică Tragerile Speciale Loto Aniversare, cu trageri duble
Loteria Română organizează duminică Tragerile Speciale Loto Aniversare, cu ocazia împlinirii a 120 de ani de activitate, iar pentru jocurile Loto 6/49, Joker și Loto 5/40 vor avea loc câte două trageri - o tragere principală și o tragere suplimentară. Pentru cea de-a doua tragere, Loteria Română suplimentează fondul de
Nova Power&Gas: Amplasamentului de la Doicești cuprinde 50 de hectare ecologizate și o stație de transformare complet nouă
Amplasamentul de la Doicești nu este doar un teren, el cuprinde 50 de hectare ecologizate, după demolarea integrală a fostei termocentrale pe cărbune, o stație de transformare de 110/20 kV complet nouă, cu o valoare contabilă de 12 milioane de euro, o capacitate de racordare la Sistemul Energetic Național de aproximativ 600 MW, precum și alte active, informează Nova
'Mircea Lucescu', primul Boeing 737 MAX inclus din 12 septembrie în flota TAROM
TAROM, Boeing și CDB Aviation au marcat sâmbătă preluarea primei aeronave 737 MAX de către compania aeriană națională a României, informează TAROM, într-un comunicat remis AGERPRES. 'Modelul 737-8 face parte dintr-o serie de patru aeronave achiziționate în regim de leasing operațional și financiar, dintre care două
Transportul aeroportuar de mărfuri a crescut cu 11,6% în trimestrul II din 2026 (INS)
Transportul aeroportuar de mărfuri (inclusiv poștă) a crescut cu 11,6% în trimestrul al doilea din 2026, comparativ cu perioada similară a anului trecut, la 15.841 tone, de la 14.193 tone, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică și consultate de AGERPRES. Cele mai mari ponderi în ceea ce privește transport
ANPC: Amenzi de aproape patru milioane de lei în urma controalelor derulate în perioada 7 - 11 septembrie
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a aplicat 1.102 de amenzi contravenționale, în valoare de peste 3,98 milioane de lei, în urma unor acțiuni de control la peste 1.600 de operatori economici la nivel național, în perioada 7 - 11 septembrie 2026. Potrivit unui comunicat al ANPC, controalele au vizat v
Estimarea de cost a proiectului SMR de la Doicești, în decembrie 2025, era de 6,5 miliarde dolari (raport corpul de control)
Estimarea de cost a proiectului SMR de la Doicești la nivelul lunii decembrie 2025 era de 6,5 miliarde dolari, cu aproximativ 3,8 miliarde dolari mai mult față de estimarea inițială, este una dintre concluziile Raportului emis de către Corpul de Control al premierului, ca urmare a acțiunii de control efectuate la Societatea Națională Nuclearelectrica SA în perioada 15
Buget de 500 de milioane de euro pentru capacități de producere a energiei din surse de energie solară, cu stocare
Ministerul Energiei a lansat un apel, cu un buget de 500 de milioane de euro, care vizează sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie solară, cu capacități de stocare integrate, pentru autoconsum pentru entități publice. Apelul se va derula online în sistemul informatic al Agenție
CONAF: România trece la taxa pe kilometru pentru transportul greu; infrastructura trebuie să țină pasul
Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) atrage atenția asupra unui decalaj critic în calendarul de operaționalizare a sistemului TollRo, în condițiile în care aplicarea efectivă a tarifului rutier calculat în funcție de distanța parcursă începe la 1 octombrie 2026, iar interoperabilitatea sistemului românesc cu sisteme
Buzoianu: Am semnat ordinul cu ghidul venit de la AFM pentru programul de baterii; 400 de milioane de lei pentru stocare
Ministrul interimar al Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a semnat Ordinul cu ghidul venit de la Administrația Fondului de Mediu pentru programul de baterii, 400 de milioane de lei fiind alocate pentru stocare. 'De final de săptămână: Am semnat ordinul cu ghidul venit de la AFM pentru programul de baterii! 400 de milioane de lei pentru st
Coman (ACA): România nu mai exportă miere din cauza prețului scăzut cu care vin China și Ucraina
Producția de miere a României anul acesta o putem plasa sub jumătate dintr-un an obișnuit, cu un număr normal de familii de albine, undeva între 10 și 15.000 de tone, suficientă dacă ne gândim la consumul intern și la faptul că nu mai exportăm din cauza prețurilor scăzute pe piața europeană și mondială cu care vine mierea din China și din Ucraina, a
(P) Bani pentru belele în concediu. Viva Credit a tractat gratuit pe A2 mașinile clienților rămași în drum
Viva Credit a încheiat recent campania de vară „Bani pentru belele în concediu”, în care a oferit clienților săi un beneficiu de tractare gratuită pe autostrada A2, între București și Constanța. Conceptul campaniei integrate a avut la bază o continuare a poveștii „Bani pentru belele”, care a luat naștere încă din 2025
ANSVSA: 1,3 milioane de vaccinuri vor fi administrate gratuit în vederea deblocării exporturilor de ovine și caprine
Planul de Acțiune transmis, vineri, Comisiei Europene pentru deblocarea exporturilor de ovine și caprine prevede, printre altele, administrarea diferențiată a 1,3 milioane de vaccinuri obținute cu titlu gratuit de la forul european, informează Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). Potrivit unui comunicat de presă a
Nazare: România și Grecia pot susține poziții comune în Eurogrup și ECOFIN
România și Grecia pot susține poziții comune în Eurogrup și ECOFIN și pot avea mai multă greutate în dezbaterile despre regulile fiscale, taxare și competitivitatea Europei, susține ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, într-o