logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110

office@agerpres.ro

Guda: Interzicerea sălilor de jocuri de noroc creează așteptările rezolvării problemei dependenței; majoritatea jucătorilor se duc în piața neagră

Imagine din galeria Agerpres

Impactul fiscal total generat de industria jocurilor de noroc se ridică la aproape 6,6 miliarde lei, din care 5 miliarde lei taxe specifice și 1,6 din impactul economic, ceea ce înseamnă că simpla interzicere completă, pe orice canal, a acestora presupune o redistribuire a banilor în alte sectoare și o recuperare a impactului fiscal economic de numai 1,6 miliarde lei, efectul negativ de pierdere al veniturilor la buget fiind de cel puțin 5 miliarde lei, respectiv taxele specifice industriei, care dispar, susține analistul financiar Iancu Guda, într-un articol publicat pe blogul său.

Potrivit acestuia, industria jocurilor de noroc a înregistrat o creștere accelerată în ultimele două decenii din România, generând un impact fiscal la bugetul public în creștere exponențială.

'Fenomenul social nu poate fi desconsiderat, așa cum premisa rezolvării dependenței prin simpla interzicere a sălilor de joc ca măsură unică este nerealistă, existând riscul migrării către zonele nelegitime și nefiscalizate din online unde minorii, jucătorii vulnerabili sau cei dependenți nu sunt protejați. Deși percepția generală este de corelație directă între intensitatea accesării jocurilor de noroc și nivelul de sărăcie, cifrele obiective demonstrează contrariul: cu cât salariul mediu net crește, cu cât o societate prosperă mai mult și cu cât scade riscul de excluziune socială, cu atât crește participarea la jocurile de noroc (prin frecvența și sumele jucate)', scrie Guda.

Acest lucru se observă și în România, în condițiile în care salariul mediu net a crescut cu 320% în ultimii 18 ani, de la 1.309 lei (2008) până la 5.551 lei în 2025. În acest interval, veniturile raportate de industria jocurilor de noroc (CAEN 9200) au crescut și mai accelerat, respectiv cu 580%, de la 2,6 miliarde lei (2008) până la 17,7 miliarde lei (2025).

'Acest lucru se întâmplă în contextul creșterii prosperității medii în România, în condițiile în care salariul mediu net în România a crescut de aproape 3 ori de la aderarea României la UE, aproape dublu decât inflația cumulată în aceeași perioadă. Practic, puterea reală de cumpărare a crescut în medie cu 150% în România în ultimii 18 ani, în condițiile în care peste 90% din timp creșterea salariului mediu și minim au depășit creșterea medie a prețurilor. Deci, simpla asociere a sărăciei și vulnerabilității sociale cu apetența mai mare pentru jocuri de noroc este înșelătoare și neconfirmată de cifrele economice. Fenomenul este mult mai complex, predispunerea către jocurile de noroc implicând variabile sociale, educaționale, comportamentale, nu doar economice', relevă analiza referitoare la industria jocurilor de noroc.

Amploarea fenomenului a generat o creștere exponențială a impactului fiscal, în condițiile în care taxele specifice industriei au crescut iar rulajele au devenit din ce în ce mai mari. Astfel, conform celor mai recente estimări ONJN și FEDBET pentru anul 2025, industria jocurilor de noroc a generat venituri bugetare de aproximativ 5 miliarde lei din taxele specifice (autorizare, licențiere, taxele specific din online sau aparatele slot-machine, contribuția pentru jocul responsabil sau impozitul reținut la sursă asupra câștigurilor jucătorilor).

Întreagă amprenta fiscală a industriei include și impactul economic generat prin cel puțin două componente care pot fi cuantificate în baza situațiilor financiare depuse pentru anul 2025 de către toate companiile din sector: impozitul pe profit, care este de 0,35 miliarde lei, determinat ca diferență dintre profitul brut la nivelul întregii industrii (1,55 miliarde lei), respectiv profitul net de 1,2 miliarde lei (6,8% din venituri, fix cât este și media profitabilității la nivel național) și contribuțiile salariale, unde se poate face o medie între numărul de angajați direct din industrie (23.674 în 2025) și impactul indirect total de 45.000 locuri de muncă (conform estimărilor FEDBET, dacă se include ecosistemul conex de agenții, furnizori de servicii, suport operațional).

Conform cifrelor publicate de INS, salariul mediu brut pentru secțiunea R (activități de spectacole, culturale și recreative), diviziunea 92 (activități de jocuri de noroc și pariuri sportive), salariul mediu brut înregistrat la nivelul întregii industrii în 2025 a fost de 7.580 lei, cel net de 4.543 lei, diferența dintre cele două fiind impactul lunar/angajat de 3.037 lei în contribuții salariale.

Rezultă, astfel, un impact direct de 0,86 miliarde lei, respectiv indirect total de 1,64 miliarde lei.

'Dacă considerăm o medie între cele două de 1,25 miliarde lei, la care adăugăm și impozitul pe profit de 0,35 miliarde lei, obținem un impact fiscal din amprenta economică de 1,6 miliarde lei. În concluzie, impactul fiscal total generat de industria jocurilor de noroc se ridică la aproape 6,6 miliarde lei, din care 5 miliarde lei taxe specifice și 1,6 din impactul economic. De aici, rezultă două concluzii: simpla interzicere completă, pe orice canal, a jocurilor de noroc, presupune o redistribuire a banilor către alte sectoare și o recuperare a impactului fiscal economic de numai 1,6 miliarde lei, efectul negativ de pierdere al veniturilor la buget fiind de cel puțin 5 miliarde lei (taxele specifice industriei care dispar); conversia de impact fiscal ca procent din cifra de afaceri în industria jocurilor de noroc este de 37% (6,6/17,7 miliarde lei), comparativ cu media de 19% la nivel național (venituri fiscale și contribuții sociale la nivelul întregii economii de 531 miliarde lei în 2025, raportat la cifra de afaceri a tuturor companiilor active în România de 2.797 miliarde lei)', explică analistul financiar.

Iancu Guda subliniază că, în România, pentru fiecare 100 lei cifra de afaceri facturată de o companie se generează un impact fiscal de 19 lei. În industria jocurilor de noroc, pentru fiecare 100 lei venit al companiilor din sector se generează un impact fiscal de 37 lei, de două ori mai mare comparativ cu media la nivel național.

'Cifrele analizate în prezentul studiu demonstrează un adevăr economic greu de combătut: deși interzicerea sălilor de jocuri de noroc creează așteptările rezolvării problemei dependenței, aceasta nu rezolvă problema pe fond: majoritatea jucătorilor nu abandonează odată cu interzicerea, ci se duc în piața neagră, unde există riscul foarte mare de subsoluri ilegale/platforme nefiscalizate și rețele de spălare de bani sau chiar fraudă care devalizează clienții de bună credință (furându-le datele confidențiale și banii), unde minorii sau persoanele vulnerabile nu pot fi protejate prin autoexcludere și alte măsuri de protecție. Datele arată clar că peste 6.000 de operatori ilegali de jocuri de noroc online vizează în mod activ consumatorii din UE, expunând peste 80 de milioane de europeni anual la servicii de jocuri de noroc fără licență, iar statele UE au pierdut aproape 23 de miliarde de euro în taxe din cauza sumelor care s-au scurs în piața neagră', susține acesta.

Specialistul atrage atenția că, deși scopul este aparent benefic pentru societate (protejarea jucătorilor, în special a celor vulnerabili, dependenți sau minori), se riscă obținerea efectului advers: aruncarea în zonele ilegale (dintre care foarte multe în online), nelegitime, nefiscalizate sau chiar frauduloase.

'Cum disociezi legal și ilegal, cum faci să capitalizezi tot ce este legal și cum reglementezi clar, eficient și echilibrat? Realist, aici trebuie să fie atenția maximă și concentrate toate eforturile ... în caz contrar, interzicem tot, declarăm operația reușită și ... închidem ochii la pacientul mort (îmi este teamă că fenomenul subteran va crește, iar incidența jocurilor de noroc va fi mai mare și mai dăunătoare atunci când nu este păstrată într-o zona legitimă și fiscalizată)', adaugă el. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)

Afisari: 1142

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.


Alte știri din categorie

Economic Intern 18-11-2026 12:31

Dărăban (ACUE): Putem să credem că facem minuni cu bani puțini în sectorul energetic, dar este iluzoriu

Volumul de investiții în zona de distribuție și transport a energiei trebuie dublat sau chiar triplat ca să ajungem la un optim și este o iluzie să credem că putem să facem minuni cu bani puțini, a declarat, miercuri, la un eveniment de specialitate, directorul executiv al Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), Daniela Dărăban.

Economic Intern 18-11-2026 12:25

Petrescu (ASF): Demersul RoBOOST deschide o perspectivă relevantă pentru economia României

Demersul RoBOOST deschide o perspectivă relevantă pentru economia României, respectiv mobilizarea capitalului pe termen lung către companiile românești, prin investiții în venture capital, private equity, private credit și infrastructură, consideră președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrescu, într-o postare pe

Economic Intern 18-11-2026 11:25

Winkler (PE): România a ajuns la un PIB per capita de 80% din media UE, la 20 de ani de la aderare

România a ajuns, la 20 de ani de la aderarea la Uniunea Europeană (UE), la un PIB per capita de 80% din media europeană, față de 40% în 2007, iar la fiecare euro transmis la bugetul comun european s-au întors în țară trei euro, a declarat, miercuri, la un eveniment de specialitate, Iuliu Winkler, membru al Parlamentului European.

Economic Intern 18-11-2026 11:17

UNSAR: 130 de locuințe afectate de cutremure au fost despăgubite anul trecut

Un număr de 130 de locuințe afectate de cutremure au fost despăgubite anul trecut, chiar și în absența unor seisme majore, arată o analiză a Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR). ''Cutremurul resimțit în această dimineață în mai multe zone ale României ne-a reami

Economic Intern 18-11-2026 11:02

ANRE: Numărul prosumatorilor a ajuns la 394.868 în septembrie, cu 9.077 mai mulți față de luna anterioară

Numărul prosumatorilor racordați la rețelele electrice a ajuns, la finalul lunii septembrie, la 394.868, cu 9.077 mai mulți față de luna august, a anunțat, miercuri, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) într-o postare pe

Economic Intern 18-11-2026 09:10

Intotero: Grija pentru natură se vede în ceea ce facem zi de zi

Grija pentru natură se vede în ceea ce facem zi de zi, în felul în care ne îngrijim comunitățile, protejăm pădurile și apele și îi învățăm pe copii să prețuiască ceea ce îi înconjoară, a declarat, miercuri, Natalia Intotero, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Natalia Intotero, într-o postare pe

Economic Intern 18-11-2026 05:00

Dezbatere despre competitivitatea României la Forumul Economic Român 2026, organizat miercuri

Specialiști din diverse domenii participă, miercuri, la Forumul Economic Român 2026, un eveniment care propune o evaluare a României dincolo de calificările sale formale. 'România are un CV internațional respectabil. Este membră a NATO și a Uniunii Europene, iar parcursul către OCDE îi completează portofoliul de calificări instituți

Economic Intern 17-11-2026 21:02

Minstrul Investițiilor le cere antreprenorilor să propună direcții de dezvoltare, la consultările privind Cadrul Financiar Multianual 2028-2034

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu, le-a cerut, marți, antreprenorilor prezenți la Topul Național al Firmelor Private din România să propună direcții de dezvoltare pentru România la viitoarele consultări referitoare la Cadrul Financiar Multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034. 'Vă invit să ne

Economic Intern 17-11-2026 20:49

Stoica: Mediul de afaceri nu este doar un partener al statului, este unul dintre motoarele dezvoltării României

Mediul de afaceri nu este doar un partener al statului, este unul dintre motoarele dezvoltării României, a afirmat, marți, Marcel-Alexandru Stoica, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, la Topul Național al Firmelor Private din România. 'Se vorbește mult despre dezvoltarea economică, dar dezvoltarea nu se face din discurs

Economic Intern 17-11-2026 20:42

Manole: Încrederea, în mediul de business, ca și în societate, e un ingredient important care se va construi încet-încet

Încrederea, în mediul de business, ca și în societate, este un ingredient important care se va construi încet-încet, prin proiecte comune și respectarea obiectivelor legitime pe care le au și antreprenorii și lucrătorii din această țară, a declarat, marți, Florin Manole, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, la Topul

Economic Intern 17-11-2026 19:11

Jianu: Statisticile arată că avem o productivitate în creștere, însă România își caută în continuare modelul economic

Datele statistice arată că avem o productivitate în creștere, însă mesajul general e acela că România își caută în continuare modelul economic, a declarat, marți, președintele IMM România, Florin Jianu, la Topul Național al Firmelor Private din România. 'În acest an am analizat 928.000 de companii, în c

Economic Intern 17-11-2026 15:57

Europa ar putea plăti 450 de miliarde de euro pentru importurile de combustibili fosili, în 2026 (consilier DG ENER)

Europa a plătit aproximativ 112 miliarde de euro în plus pentru importurile de combustibili fosili, față de cât ar fi achitat în alte condiții, iar anul acesta este posibil să ajungem la 450 de miliarde de euro, a transmis, marți, Tudor Constantinescu, consilier principal al directorului general pentru energie (DG ENER) din cadrul Comisiei Europene, î

Economic Intern 17-11-2026 15:24

România și Israel vor colabora în cadrul unor programe de mediu (ministru)

România și Israel au pus bazele unei colaborări pe o serie de programe de mediu, ce vizează gestionarea resurselor de apă și a pădurilor, dar și inițiative de educație ecologică pentru copii și tineri, a transmis ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Natalia Intotero, într-o postare publicată, marți, pe propria pagină de socializare. 'Astăzi

Economic Intern 17-11-2026 15:12

Declinul demografic ar putea afecta piața muncii din România mai mult decât inteligența artificială (analiză)

Reducerea populației de vârstă activă ar putea reprezenta, până în 2035, o presiune mai mare asupra pieței muncii din România decât eliminarea locurilor de muncă prin inteligență artificială (AI), în condițiile în care automatizarea nu va putea compensa integral efectele declinului demografic, potrivit unei analize realizate

Economic Intern 17-11-2026 15:10

Aproape 6 din 10 români își acoperă cheltuielile lunare, dar rămân cu foarte puțini bani (sondaj)

Aproape 59% dintre români susțin că veniturile le acoperă cheltuielile lunare, dar le rămân foarte puțini bani sau reușesc doar să se descurce de la o lună la alta, în condițiile în care creșterea costului vieții pune presiune asupra bugetelor personale, potrivit unui sondaj realizat prin platforma iVOX, la inițiativa tbi bank. 'Rom