Fermierii români ar putea accesa din acest an credite pe termen lung, garantate 100% de către statul român, pentru investiții și capital de lucru, inclusiv pentru achiziționarea de terenuri, noua măsura de sprijin fiind notificată deja la Comisia Europeană, susține ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu.

'O să venim cu 'Creditul Agricol' prin care să le dăm fermierilor, cu o dobândă mai mică, accesul la creditare, cu o marjă fixă de 1,95% +ROBOR, garantat 100% de stat. Va fi, pe de o parte, pentru investiții pe o perioadă de 20 de ani, inclusiv pentru achiziționarea de terenuri, iar, pe de altă parte, pentru capital de lucru pentru o perioadă de 10 ani. Vreau să cresc perioada de rambursare, să nu mai punem presiune pe fermieri să restituie în 5 - 6 ani acești bani către sistemul bancar. Am notificat deja la Comisia Europeană și suntem în negocieri pentru creșterea perioadei de rambursare', a declarat, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii.

Până în prezent, aproape 4.000 de fermieri au beneficiat de 'Creditul fermierului', o măsură de sprijin lansată pe cadrul Ucraina, unde MADR a alocat deja peste trei miliarde de lei.

'Am avut 'Creditul fermierului' pe cadrul Ucraina, prin care am suportat ROBOR pe perioadă de criză, COVID, război. Noi am dat credite de trei miliarde de lei pe 'Creditul fermierului'. Acum, timp de 5 ani, tot ROBOR-ul la toți fermierii va fi plătit de către Ministerul Agriculturii. E un impact destul de mare, de aproape 50-60 de milioane de euro pe an, dar eu m-am bucurat foarte mult că 3.900-4.000 de fermieri care au accesat creditul acesta au fost salvați', a precizat Barbu.

Potrivit sursei citate, în perioada următoare vor fi lansate 'foarte multe programe și pentru fermele mici', pentru a putea crește producția la produsele autohtone.

'Sunt bani prin Planul Strategic prin care vom da un sprijin de 50.000 euro pentru ferma mică, 200.000 euro pentru dezvoltarea celor care s-au instalat ca tineri fermieri în perioada 2014-2020. Vreau să vă spun un lucru și am observat și la târgurile din curtea Ministerului Agriculturii, atunci când producătorii au venit de joi până sâmbătă dimineața au terminat marfa. Adică trebuie să trecem la un alt nivel: de creștere a producției la produsele autohtone, pentru că nu facem față. Nu există în România cineva care face produse autohtone să rămână cu ele pe stoc. Ele toate sunt vândute', a spus Florin Barbu.

În opinia sa, trebuie făcute investiții pentru a crește cantitatea acestor produse, iar intențiile sunt de a lansa un program de startup-uri pe zona montană cu ajutorul unor fonduri de la Ministerul Economiei.

'Dacă vrem să trecem la un alt nivel, de a le integra aceste produse în magazinele de cartier, în magazinele de retail din România, trebuie să începem să creștem un pic cantitatea, iar cantitatea o creștem cu mici investiții. De aceea am vorbit și sunt în discuții cu colegul meu de la Ministerul Economiei, pentru că el are o alocare de 447 de milioane pe startup-uri. Asta înseamnă un sprijin de 60.000 euro, 100% dat către firme noi înființate. I-am făcut o propunere, astfel încât din cele 447 de milioane de euro să rupem undeva la 200 de milioane de euro și să punem start-up pentru zona montană. Ce înseamnă asta? Înseamnă să dăm fermierilor un proiect de 60.000 euro, un container pentru procesare lapte, în care să facă brânză, iaurt etc', a subliniat șeful MADR.

El a explicat că aceste containere vor fi dotate 'cu tot ce trebuie', cu zonă de frig, cu zonă de închegare, cu zonă de ambalare și vor fi autorizate sanitar-veterinar, în așa fel încât toate produsele obținute în aceste containere să intre în magazinele de retail sau magazinele de cartier.

'Vrem să populăm muntele cu 1.000 de containere de abatorizare și 1.000 de procesare lactate și alte produse agroalimentare cu ajutorul acestor startup-uri, prin Ministerul Economiei, printr-o axă separată pentru produse agroalimentare. Și cred că va fi un succes să populăm zona montană cu 200 de milioane de euro', a susținut Barbu.

În opinia sa, toate aceste cantități realizate de producătorii locali vor putea fi colectate de cooperative, având în vedere că produsele vor fi obținute în zonă autorizată sanitar-veterinar.

'Atunci când te duci la producătorii locali trebuie să le ceri autorizația sanitar-veterinară. Noi facem popularea acestora, cu certificat sanitar-veterinar, astfel încât cooperativele să poată colecta cantitățile mai mari, să meargă în magazine. Acesta este succesul. Vom lansa cât de curând acest proiect. Retailerii sunt deschiși, dacă sunt cantități mari de produse. În cazul în care nu ai cantități, e foarte greu să intri în magazinele de retail. Dar dacă ne uităm și acum pe produse, 70% din produsele din magazinele de retail sunt românești. Vă dau un exemplu, mergem la uleiul de floarea-soarelui, ați văzut ulei de floarea-soarelui din altă țară? Din șapte produse, poate unul e venit din import, dar celelalte sunt de la noi. Dacă luăm pe procesare carne și ne ducem în magazinul de retail, nu putem să găsim parizer, cârnați, crenvurști de la procesatorii români? De asemenea, tot laptele din România, 98% care e magazinul de retail, este procesat în România de la fermierii noștri', a punctat oficialul MADR.

Legat de deficitul de forță de muncă din agricultură, ministrul a afirmat că se lucrează la un proiect, împreună cu Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, pentru integrarea tinerilor în acest domeniu, iar în privința zilierilor vor fi operate anumite modificări în legislație legate de perioada în care pot lucra în fermă pe tot parcursul anului.

'Am avut o discuție cu președintele ANOFM, care ar avea un buffer pentru instalarea și angajarea tinerilor în mai multe domenii și vreau să fac programul pilot pe agricultură, astfel încât să venim cu un sprijin de 2.000-3.000 lei pe fiecare angajat din acel buffer, care se constituie o taxă la ANOFM, prin care poți să faci programe sociale de dezvoltare și de integrare a tinerilor care termină liceul sau facultatea în agricultură. Vreau să-i încurajez foarte mult și pe fermierii din bazinul legumicol, dar și pe fermierii mai mici, care au câte 10 hectare integrate cu zootehnia, să se transforme din persoană fizică în Persoană Fizică Autorizată (PFA), în Întreprindere Individuală (II), să fie înregistrați cu carte de muncă prin sprijinul pe care noi vrem să-l dăm pe o perioadă de trei sau cinci ani prin ANOFM. Nu vreau să se mai trezească peste 20, 30 de ani că nu au pensie. Trebuie să-i ajutăm. Prin aceste scheme economice pe care noi le putem face, putem ajuta și pilonul fondurilor de pensii, iar ulterior acești oameni care muncesc 30 de ani în sere și în bazine legumicole să beneficieze și ei de o pensie corectă', a adăugat ministrul Agriculturii.

Întrebat câți bani au intrat în agricultura românească din fonduri europene de la aderare și până în prezent, Florin Barbu a subliniat că sunt peste 40 de miliarde de euro.

'Avem de la aderare și până în prezent 40 de miliarde de euro. Anul trecut am primit rambursări de la Comisia Europeană, pe plăți directe, pe FEADR și FEGA, 2,8 miliarde de euro, ceea ce am plătit noi și am și recuperat. Sunt bani care au intrat în România, sunt în conturile BNR și au fost virați către bugetul de stat. Avem grad de absorbție pe anul trecut de 99,9% la APIA și de 95,5% pe AFIR. Am finalizat în februarie plățile directe pentru 2024, ceea ce nu s-a întâmplat niciodată până în luna februarie', a mai transmis Barbu.

Legat de Planul Strategic (PS) PAC 2023-2027, șeful de la Agricultură a punctat că există contracte semnate pe aproape toată suma alocată acestui program, pentru acest an mai fiind disponibili 'foarte puțin bani'.

'Pe PS mai avem foarte puțini bani, 200 - 300 de milioane euro. Am semnat contracte pe tot programul PS într-un an de zile. Aceste proiecte trebuie finalizate până în 2029, n+2. Mai avem 200 de milioane de euro pentru panificație, exclusiv pentru fabrici de panificație, tot pe procesare. Am băgat peste trei miliarde de euro în procesare, două miliarde din fonduri europene și un miliard de euro de la buget de stat. În ultimii 20 de ani nu s-au băgat trei miliarde de euro în procesare în România', a concluzionat ministrul Agriculturii, Florin Barbu. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)