Revizuirea studiului de fezabilitate pentru canalul Dunăre - București este pe final în zona de avizare a instituțiilor în a căror sferă de activitate intră un astfel de proiect, a declarat, vineri, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ionel Scrioșteanu, la un eveniment de specialitate.

'Vizavi de canalul Dunăre - București, revizuirea studiului de fezabilitate este pe final în zona de avizare a entităților care trebuie să avizeze un asemenea proiect. Bineînțeles că este un proiect care poate pune pe harta, să zic a Europei, Bucureștiul, ca oraș mare legat la Dunăre și, prin Dunăre, la Marea Neagră. Faptul că putem avea lângă București un port cu intermodalitate - rutier, feroviar, naval - poate crea un pol de dezvoltare și o ancoră de dezvoltare foarte puternică pentru această zonă și vă spuneam la început că doar București-Ilfov, deocamdată, poate să țină piept Transilvaniei din punct de vedere al dezvoltării. Sper ca și celelalte orașe, cum e zona Brăila - Galați care, având în vedere contextul internațional, poate fi o zonă care se poate reindustrializa pe zona siderurgică foarte mult, pentru că eu cred că zonele care sunt încă din păcate în conflict în Ucraina nu se vor reindustrializa pe această zonă și noi am putea să folosim resursele din Ucraina și forță de muncă specializată în capacități de producție în zona Brăila - Galați', a susținut secretarul de stat.

În opinia acestuia, dacă se va instaura pacea în Ucraina, România ar trebui să țintească piața ucraineană și piața moldoveană, pentru a se dezvolta tot mai mult.

'Revin la contextul internațional. Este unul impredictibil, din păcate, în această perioadă, dar, dacă lucrurile se vor așeza și pacea va fi instaurată în Ucraina cât se poate de repede, România are o șansă la dezvoltare foarte importantă în următoarea perioadă, generată, din păcate, de acest conflict. Și această șansă nu este neapărat reconstrucția Ucrainei, cum se tot spune. Din punctul meu de vedere, ca om care gestionează relația cu Ucraina și Republica Moldova, creată de contextul războiului, cred că piața ucraineană și piața moldoveană trebuie să fie ținta României. Infrastructura pe care încercăm să o dezvoltăm - o dezvoltăm de fapt în Moldova, spre Siret și spre Chișinău - trebuie să fie baza unei asemenea abordări, iar faptul că România poate deveni - și o să devină - în 2027 independentă energetic este un alt element care să susțină așa ceva. Cred că România ar trebui să folosească resursele energetice, să producă aici și să vândă în exterior, nu să livreze energie brută', consideră Ionel Scrioșteanu.

Oficialul MTI a atras atenția că intermodalitatea și digitalizarea sunt două direcții ce pot crește masiv competitivitatea României în domeniul transporturilor, în general.

'Aș vrea să punctez două ținte pentru creșterea competitivității transporturilor. Intermodalitate - ducem lipsă de intermodalitate, și aici aș vrea să vedem și inițiativă privată mai multă. Noi deja deschidem din nou call de finanțare pe crearea de infrastructuri de intermodalitate și această intermodalitate trebuie să ducă o parte din marfă către infrastructura de transport feroviar și să creeze o distribuție optimă pe teritoriul național. Și digitalizarea. Sunt două direcții care pot crește masiv competitivitatea României în ceea ce privește infrastructura de transport și transporturile în general', a transmis Scrioșteanu.

Club Antreprenor și Ziarul Pozitiv au organizat vineri Forumul de Infrastructură, Transporturi și Logistică, ediția a IV-a. Evenimentul a avut loc la Palatul Camerei de Comerț și Industrie București (CCIB). AGERPRES/(A - autor: Oana Tilică, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)