Autoritățile române analizează posibilitatea comasării cererilor de plată din PNRR, o măsură care ar ajuta la o gestionare mai eficientă a procesului și ar da mai mult timp pentru jaloanele cele mai dificile sau cu risc de neimplementare, susține ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș.

'Implementarea PNRR este testul nostru de maturitate administrativă și economică. Este pentru noi momentul în care trebuie să arătăm că nu avem voie să ne împiedicăm de birocrație, de întârzieri sau de lipsa de asumare. În contextul discuțiilor intense cu Comisia Europeană de zilele acestea privind implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, concluzia este că trebuie să acționăm ferm și rapid pentru a maximiza absorbția fondurilor și a evita blocajele administrative', a scris ministrul miercuri, pe pagina sa de Facebook.

Acesta a precizat că a discutat o serie de obiective esențiale cu reprezentanții Comisiei Europene, primul fiind mutarea proiectelor care au un ritm de implementare bun din segmentul de împrumut în cel de grant.

'Nu putem accepta ca România să rămână cu granturi necheltuite și să acumuleze împrumuturi pe care le puteam evita. Avem nevoie de o absorbție inteligentă, care să maximizeze beneficiile pentru economie și pentru cetățeni', a explicat Boloș.

Un alt obiectiv vizează eficiența în utilizarea fondurilor în contextul în care, în multe cazuri, valoarea contractată a unui grant sau a unui împrumut este mai mică decât suma bugetată inițial, ceea ce înseamnă că sunt bani disponibili care trebuie realocați. În aceste condiții, banii vor merge cu prioritate către alte programe, cum este de exemplu Valul Renovării, un program pentru eficiența energetică a blocurilor de locuințe, clădirilor rezidențiale și IMM-urilor, a mai precizat ministrul de resort. De asemenea, se are în vedere direcționarea de fonduri suplimentare către digitalizarea mediului de afaceri.

'Al treilea obiectiv este reprogramarea termenelor de implementare pentru investiții, astfel încât să evităm penalitățile. Mutarea termenelor către sfârșitul perioadei de implementare a PNRR ne oferă mai mult timp pentru finalizarea proiectelor, reducând astfel riscul de a pierde bani din cauza întârzierilor. Dacă nu luăm această măsură, riscăm ca unele investiții să fie invalidate doar pentru că nu au fost gata la timp, ceea ce ar însemna o pierdere majoră pentru România', a subliniat șeful MIPE.

Al patrulea obiectiv este revizuirea țintelor asumate acolo unde există riscuri evidente de neimplementare. Ministrul a oferit și un exemplu în acest sens, arătând că, dacă în planul inițial era prevăzută eficientizarea energetică a 5.000 de școli, dar realitatea arată că se pot finaliza doar 2.000, atunci trebuie să ajustate așteptările și asumate obiective realiste.

'Mai bine să recalibrăm acum decât să ratăm jaloanele și să fim penalizați. În paralel, analizăm posibilitatea comasării cererilor de plată. Această măsură ne ajută să gestionăm mai eficient procesul și să avem mai mult timp pentru jaloanele cele mai dificile sau cu risc de neimplementare. Sunt măsuri care trebuie să vină în completarea unui efort mai amplu de accelerare a implementării PNRR. Este un test pentru România. Un test de seriozitate, de competență, de voință politică. Un test pe care nu ne permitem să-l picăm. De aceea, mesajul către Comisie a fost că nu vom mai permite amânări sau jumătăți de măsură', a mai scris Marcel Boloș pe pagina sa de socializare.

El a reamintit că suma totală pusă în joc de UE prin acest mecanism este de peste 28 miliarde euro, 14,9 miliarde euro împrumuturi, 13,6 miliarde euro granturi. AGERPRES/(AS - autor: Andreea Marinescu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Adrian Dădârlat)