Bugetul de stat pentru 2025 este unul cumpătat, care se bazează pe o creștere prudentă a veniturilor, fără exagerări, a declarat, miercuri, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, în plenul Parlamentului, la dezbaterile privind proiectul de buget pentru 2025.

'Legea Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat pentru anul 2025 prevede în primul și în primul rând plățile pentru pensii. Pensiile care sunt în valoare totală de 155 de miliarde de lei buget total în 2025. Veniturile totale realizate în proporție de 76% din contribuții și în proporție de 22,9% din contribuția de la bugetul de stat. Contribuția bugetului de stat este de 35 de miliarde de lei. Este, practic, acea completare de care avem nevoie an de an pentru a putea asigura plata pensiilor. Tot din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat face parte și Bugetul Asigurărilor de Șomaj, în valoare totală de 2,8 miliarde de lei la venituri, cu cheltuieli totale de 97% pentru creanțele salariale. Pensiile în proporție de 98% înseamnă cheltuieli din acest buget. Cheltuielile funcționale se limitează la 1,5%. De asemenea, bugetul prevede contribuțiile pentru pilonul II de pensii în valoare de 21 miliarde lei. Este vorba despre un buget care asigură plata pensiilor la nivelul anului 2024', a spus Tanczos Barna.

El a menționat că este o prioritate pentru Guvern plata acestor drepturi la nivelul anului 2024, menționând însă că indexarea din 2025 a fost amânată.

'Într-adevăr, bugetul n-a făcut posibilă indexarea în 2025. Ea este amânată. Sper ca evoluția economiei să permită o recuperare a acestei amânări în momentul în care cifrele, veniturile, vor face posibil acest lucru. Am vorbit foarte mult astăzi și ieri în cursul nopții despre bugetul pe 2025. Suntem mulți economiști în sală, avem viziuni diferite. Dacă am fi la Ministerul Finanțelor, cu siguranță mulți dintre noi am concepe în mod diferit bugetul. Dar trebuie să știm că ne bazăm practic pe veniturile realizate în economia națională, care este aceeași pentru noi toți. Ne bazăm pe companiile private care produc în această țară, care plătesc impozite în această țară, care plătesc taxe în această țară. Ne bazăm pe veniturile plătite de cetățenii români și indiferent care ar fi filosofia noastră, veniturile sunt aceleași în mare măsură și cu siguranță cheltuielile trebuie ținute sub control astfel încât să ne încadrăm în acel deficit de 7%', a precizat oficialul MF.

Ministrul Finanțelor a afirmat că deficitul afectează atât bugetul de stat cât și bugetul asigurărilor sociale, motiv pentru care reducerea cheltuielilor este una dintre prioritățile anului 2025.

'Am auzit astăzi aici alternative, variante la acest buget, am auzit și propuneri, pe bună dreptate, multe dintre ele făcute cu bună credință. Reducerea cu 10%, de exemplu, a anvelopei salariale este o măsură pe care o susțin și eu. Am și aplicat 5% reducere anul acesta, dar cred în continuare că trecerea la un stat mai suplu, la cheltuieli mai mici, trebuie să se facă în mod treptat, astfel încât să nu perturbăm activitatea de bază a instituțiilor statului. Nici în Educație, nici în sistemul de Sănătate, nici în Ministerul de Interne, de exemplu, sau Ministerul Apărării, nu putem aplica de azi pe mâine reduceri fără a afecta buna funcționare a acestor instituții. Am aplicat, de asemenea, un minus de 5% la cheltuielile de funcționare, în aceeași idee. Pentru a reduce cheltuielile de funcționare, pentru a crea un stat mai suplu și pentru a păstra în același timp serviciile de calitate, serviciile publice oferite cetățenilor. Cred sincer că este nevoie de o schimbare substanțială în filosofia de funcționare a statului român. Avem nevoie de instituții care să respecte cetățenii, care să respecte contribuabilii, indiferent dacă vorbim de persoane fizice sau persoane juridice, trebuie să avem instituții care colectează impozite și taxe, nu pentru a se îngrășa, nu pentru a crește cheltuielile de funcționare, ci pentru a oferi mai mult românilor, cetățenilor acestei țări', a subliniat Tanczos Barna.

Acesta a adăugat că pe perioada celor șapte ani de reducere a deficitului bugetar, de la 8,6% la 3%, aceste măsuri trebuie continuate.

'Indiferent cine va fi peste trei, peste patru, peste cinci ani de zile la guvernare și la Ministerul Finanțelor, angajamentul României față de Comisia Europeană trebuie respectat, pas cu pas trebuie să reducem deficitul bugetar, trebuie în același timp să păstrăm investițiile. Investițiile sunt motorul economiei, iar investițiile sunt păstrate și în acest buget. Și vă răspund, stimate coleg, că au crescut la 46% cheltuielile totale, dar acolo avem 150 de miliarde investiții anul acesta. E o investiție record pentru statul român, pentru bugetul de stat și sper că ministerele de resort și instituțiile care au în buget aceste investiții să fie în stare să facă și absorbția fondurilor europene, care înseamnă un venit important în buget an de an. Acest buget este un buget cumpătat, un buget care se bazează pe o creștere prudentă a veniturilor, fără exagerări. Sunt convins că aceste venituri se pot și se vor realiza, astfel încât execuția bugetară să fie una bună și să avem acest obiectiv îndeplinit, de încadrare în limita de 7% a deficitului', a mai transmis ministrul Finanțelor, Tanczos Barna.

Dezbaterile asupra bugetului de stat pe anul 2025 au început, miercuri, în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului. La ședință participă premierul Marcel Ciolacu și membri ai Guvernului.

Marți dimineață, bugetul pe acest an a trecut prin comisiile de specialitate, în prezența ordonatorilor principali de credite, fiind date avize favorabile de către parlamentari. În jurul prânzului, au început discuțiile în Comisiile pentru buget-finanțe, care s-au întins până noaptea târziu. Au fost întocmite rapoarte favorabile de către senatorii și deputații din Comisiile de buget.

Guvernul a aprobat sâmbătă, 1 februarie, proiectul de buget pentru anul în curs, construit pe o creștere economică de 2,5% și un deficit bugetar de 7% din PIB. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)