Fără fonduri europene nu am fi avut atâtea proiecte de infrastructură, investiții în educație și sănătate, finanțări pentru afaceri românești, și, de aceea, România nu își permite să se îndepărteze de acest drum, consideră ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș.

'FMI confirmă ceea ce știm deja: nu putem avea dezvoltare economică și stabilitatea financiară fără bani europeni. Avem o alegere de făcut. Continuăm pe drumul investițiilor și al reformelor, accesând cele peste 72 de miliarde de euro puse la dispoziție de Uniunea Europeană, sau ne lăsăm prinși în iluzia că am putea reuși singuri, fără aceste resurse? De ce astăzi avem mai multe spitale dotate, drumuri mai bune, sprijin pentru afaceri, digitalizare în administrație? Răspunsul este simplu: pentru că am folosit inteligent resursele europene. Pentru că am fost parte dintr-un proiect mai mare, care ne-a deschis porțile dezvoltării. Sunt voci care propagă neîncredere, care sugerează că apartenența noastră la Uniunea Europeană nu ne-a adus beneficii. Dar realitatea este incontestabilă: fără aceste fonduri, nu am fi avut atâtea proiecte de infrastructură, investiții în educație și sănătate, finanțări pentru afaceri românești. România nu își permite să se îndepărteze de acest drum', a scris ministrul, miercuri, pe pagina sa de Facebook.

Potrivit acestuia, România e pe plus în relația cu Uniunea Europeană cu 66,6 miliarde euro.

'În 2009, nivelul investițiilor publice era de 35 miliarde lei, din care finanțarea europeană a fost 2,7 miliarde lei. În prezent, investițiile publice programate sunt 150 miliarde lei, din care peste 100 miliarde lei reprezintă fonduri europene. Sunt provocări indiscutabile, înseamnă o muncă enormă, care în ultimii ani a presupus negocierea unor fonduri de 80 miliarde euro cu Comisia, programarea unui PNRR, implementarea reformelor și investițiilor, descentralizarea fondurilor europene și investiților în infrastructura și aprobarea noilor programe din Politica de Coeziune', a explicat Marcel Boloș.

El a subliniat că 2025 este un an decisiv, pentru că trebuie accelerată absorbția, iar resursele nefolosite fiind oportunități pierdute. Astfel, principalele măsuri, din perspectiva MIPE, includ stabilirea unui calendar clar al lansărilor pentru a evita suprapunerile, alocarea resurselor necesare pentru evaluarea și selecția proiectelor, accelerarea implementării prin îmbunătățirea platformei MySMIS2021/SMIS2021+, monitorizarea progresului pe baza unor indicatori clari, simplificarea procedurilor prin eliminarea unor acte adiționale acolo unde nu sunt necesare și îmbunătățirea colaborării între autorități pentru verificarea mai rapidă și eficientă a proiectelor.

'Trebuie să ducem la capăt reformele asumate. Unele sunt dificile, necesită efort și determinare, dar fără ele nu putem construi o economie modernă, o administrație eficientă și un stat puternic. Îmbunătățirea mediului de afaceri, digitalizarea administrației, creșterea eficienței colectării veniturilor și sustenabilitatea finanțelor publice sunt obiective care nu pot fi amânate. Avem nevoie de o justiție eficientă, de un sistem de pensii sustenabil, de o guvernanță corporativă solidă și de o administrație publică modernă. Orice ezitare ne-ar costa mai mult decât efortul de a duce aceste reforme la bun sfârșit. Trebuie să rămânem angajați în parcursul nostru european, evitând discursurile populiste care promit soluții facile, dar care ar arunca România într-o reală criză de finanțare și investiții. Acesta este drumul corect. Orice altceva este doar iluzie și deziluzie', a punctat Marcel Boloș. AGRPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)