Proiect buget/ANI, Ministerul Energiei și Ministerul Mediului, cele mai mari creșteri ale creditelor bugetare
Agenția Națională de Integritate, Ministerul Energiei și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor au prevăzută cea mai mare creștere a creditelor bugetare în 2025, în timp ce scăderile cele mai semnificative sunt propuse pentru Autoritatea Electorală Permanentă, Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Afacerilor Externe, conform proiectului de buget publicat de Ministerul Finanțelor.
Astfel, Agenția Națională de Integritate are prevăzute credite de angajament de 100,578 milioane lei (plus 13,1%) și credite bugetare de 87,379 milioane lei (plus 229,82%), Ministerul Energiei credite de angajament de 5,967 miliarde lei (plus 67,73%) și credite bugetare de 15,273 miliarde lei (plus 161,14%) și Ministerul Mediului de 11,255 miliarde lei (plus 31,94%), respectiv de 4,84 miliarde lei (plus 55,62%).
Ministerul Afacerilor Interne are credite de angajament mai mari cu 1,63% (de 35,187 miliarde lei) și credite bugetare mai mari cu 2,68% (de 34,029 miliarde lei), Ministerul Apărării Naționale are un plus de 19,61% la credite de angajament (108,981 miliarde lei) și de 10,18% la credite bugetare (42,755 miliarde lei) iar Ministerul Transporturilor și Infrastructurii de 332% la credite de angajament (150,002 miliarde lei) și de 19,66% la credite bugetare (43,266 miliarde lei). Creditele de angajament ale Ministerului Educației sunt în creștere cu 28,28% (la 75,862 miliarde lei) și cele bugetare cu 9,86% (la 64,818 miliarde lei), Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene are o creștere cu 24,36% la credite de angajament (29,845 miliarde lei) și cu 37,93% la credite bugetare (15,74 miliarde lei), iar creditele de angajament ale Ministerului Sănătății sunt mai mari cu 13,19% (la 30,338 miliarde lei), și cele bugetare cu 35,11% (la 27,986 miliarde lei).
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale are prevăzute credite de angajament de 95,607 miliarde lei (plus 15,14%) și bugetare de 96,111 miliarde lei (plus 17%), Ministerul Finanțelor credite de angajament de 25,153 miliarde lei (plus 101,9%) și bugetare de 12,074 miliarde lei (plus 38,52) și la acțiuni generale credite de angajament de 87,713 miliarde lei (plus 43,93%) și bugetare de 85,918 miliarde lei (plus 39,61%), Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului credite de angajament de 4,046 miliarde lei (plus 194,55%) și bugetare de 2,94 miliarde lei (plus 46,56%) și Ministerul Justiției de 4,706 miliarde lei (plus 17,58%), respectiv de 4,154 miliarde lei (plus 16,18%).
Pentru Ministerul Agriculturii proiectul prevede o creștere a creditelor de angajament cu 7,53%, la 37,964 miliarde lei și o scădere a creditelor bugetare cu 5,76%, la 25,785 miliarde lei, pentru Ministerul Culturii o majorare cu 37,29% a creditelor de angajament, la 2,49 miliarde lei, și o reducere cu 1,16% a celor bugetare, la 1,404 miliarde lei, și pentru Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației o creștere cu 8,87% a creditelor de angajament, la 35,145 miliarde lei și o scădere cu 12,15% a celor bugetare, la 21,662 miliarde lei.
Creditele de angajament ale Ministerului Public sunt mai mici cu 17,57% (de 2,145 miliarde lei) și cele bugetare cu 16,74% (2,155 miliarde lei).
Administrația Prezidențială are prevăzute credite de angajament de 122,41 milioane lei (plus 19,23%) și bugetare de 102,715 milioane lei (minus 10,35%), Senatul României de 281,44 milioane lei (minus 4,67%), ca și cele bugetare (minus 4,34%), Camera Deputaților credite de angajament de 576,309 milioane lei (minus 7,17%) și bugetare de 576,309 milioane lei (minus 6,81%), Înalta Curte de Casație și Justiție credite de angajament de 3,471 miliarde lei (minus 26,32%) și bugetare de 3,445 miliarde lei (minus 25,67%), Curtea Constituțională credite de angajament de 50,33 milioane lei (minus 11,82%), și bugetare tot de 50,33 milioane lei (minus 11,36%) și Secretariatul General al Guvernului de 2,692 miliarde lei (plus 17,3%), respectiv de 2,373 miliarde lei (plus 8,35%).
În ceea ce privește serviciile, Serviciul Român de Informații are credite de angajament de 5,152 miliarde lei (plus 7,85%) și bugetare de 4,435 miliarde lei (plus 11,62%), Serviciul de Informații Externe credite de angajament de 911,7 milioane lei (plus 22,18%) și bugetare de 811,7 milioane lei (plus 5,41%), Serviciul de pază și Protecție credite de angajament de 404,86 milioane lei (plus 4,41%) și bugetare de 443,293 milioane lei (plus 15,11%) și Serviciul de Telecomunicații speciale credite de angajament de 2,277 miliarde lei (plus 73,75%) și bugetare de 2,415 miliarde lei (plus 50,54%).
Creditele de angajament ale Academiei Române sunt mai mari cu 19,98% (la 680,98 milioane lei) și cele bugetare cu 24,06%, la 665,98 milioane lei, în timp ce creditele de angajament ale Institutului Cultural Român sunt în scădere cu 1,03% (la 38,55 milioane lei) și cele bugetare cu 0,48% (tot 38,55 milioane lei).
Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor are prevăzute credite de angajament, respectiv bugetare de 17,712 milioane lei (minus 5,27%), Curtea de Conturi credite de angajament de 620,72 milioane lei (plus 25,57%) și bugetare de 576,1 milioane lei (plus 38,7%), Consiliul Concurenței credite de angajament/bugetare de 106,35 milioane lei (plus 32,21%) și Avocatul Poporului de 25,98 milioane lei (plus 2,4%).
Proiectul de buget prevede credite de angajament de 33,106 milioane lei (plus 91,84%) și bugetare de 22,256 milioane lei (plus 29,52%) pentru Consiliul Național al Audiovizualului, pentru Agenția Națională de Presă AGERPRES credite de angajament/bugetare de 32,517 milioane lei (plus 4,95%), pentru Societatea Română de Radiodifuziune de 446 milioane lei (plus 3,08%) și pentru Societatea Română de Televiziune de 474 milioane lei (plus 0,18%).
Ministerul Finanțelor a publicat joi noaptea proiectul de buget pentru acest an, construit pe o creștere economică de 2,5%, ceea ce duce valoarea Produsului Intern Brut la 1.912 miliarde de lei prețuri curente.
Inflația medie anuală pe care a fost calculat bugetul este de 4,4%.
Deficitul bugetar este estimat la 7,04% din PIB.
Veniturile bugetului consolidat sunt estimate 667,523 miliarde de lei, reprezentând 34,9% din PIB, iar cheltuielile la 802,170 miliarde de lei, respectiv 41,9% din PIB. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
ANSVSA: Ferrero România retrage voluntar de pe piață un lot de Nutella Croissant
Ferrero România retrage voluntar de pe piață un lot de Nutella Croissant (produs congelat), ca măsură de precauție, din cauza unui posibil risc de prezență a unui corp străin - un fragment de metal, a anunțat, joi, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor pe pagina sa de Facebook. Este vorba despre un lot
Nazare: Evoluțiile din execuția bugetară actuală ne vor susține argumentele privind capacitatea de a continua consolidarea fiscală
Discuțiile cu agențiile internaționale de rating, înaintea noilor rapoarte de evaluare a țării, vor avea loc în perioada următoare, iar evoluțiile din execuția bugetară actuală vor susține argumentele noastre privind capacitatea de a continua consolidarea fiscală, a scris, joi, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, pe pagina sa de Facebook.
Pîslaru: Am atras în România 10 miliarde euro bani europeni într-un singur an
Banii europeni atrași în ultimul an (10 iunie 2025-10 iunie 2026) au totalizat 10 miliarde de euro, potrivit ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. 'Anul de 10: am atras în România 10 miliarde euro bani europeni într-un singur an (iunie 2025 - iunie 2026). Este un record absolut pe
Petrescu (ASF): Dinamica de creștere a sistemului de pensii private, o formă de consolidare structurală a economisirii pe termen lung
Dinamica de creștere a sistemului de pensii private din România, din primul trimestru al acestui an, trebuie privită ca o formă de consolidare structurală a economisirii pe termen lung, potrivit președintelui Autorității de Supraveghere Financiară, Alexandru Petrescu. 'La finalul primului trimestru al acestui an, sistemul de pensii p
Deficitul bugetar s-a redus la aproape jumătate față de anul precedent, la 1,75% din PIB, în mai (minister)
Execuția bugetului general consolidat la 31 mai 2026 s-a încheiat cu un deficit diminuat semnificativ, de 35,94 miliarde lei, respectiv 1,75% din PIB, comparativ cu deficitul de 64,23 miliarde lei (3,35% din PIB) înregistrat în aceeași perioadă a anului 2025, informează Ministerul Finanțelor. După primele patru luni din 2026,
Sute de echipamente radio neconforme, descoperite de ANCOM și Jandarmerie la Dragonul Roșu
Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), în colaborare cu Jandarmeria Română, a efectuat joi un control la complexul comercial Dragonul Roșu, în cadrul căruia au fost descoperite sute de echipamente radio neconforme ANCOM, fiind aplicate sancțiuni contravenționale în valoare totală de 347.000 lei.
Lazea: A propune în România creșteri de impozite acum este nerealist din punct de vedere social și politic
Calea pentru reducea deficitului sub 3% este eliminarea pe cât posibil a evaziunii fiscale și a optimizării fiscale și nu creșterea de impozite, care este nerealistă din punct de vedere social și politic, a transmis, joi, economistul șef al Băncii Națională a României, Valentin Lazea, la un eveniment de specialitate. 'Problema
Jakubowicz (AAFBR): Dacă vom închide anul cu stagnare, să zicem că va fi bine; cred că va fi o scădere economică în 2026
România ar putea înregistra în 2026 o scădere economică, pentru că această criză politică nu a fost bugetată, iar din cele 9 miliarde de euro pe care ar mai putea să le atragă prin PNRR până la 31 august va pierde cel puțin 5 miliarde de euro, este de părere președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), Flavi
Ionuț Dumitru: Deficitul bugetar în primele 5 luni este mic, însă aș spune că mai e destul până la sfârșitul anului
Deficitul bugetar în primele cinci luni este mic, dacă ne uităm la aceeași perioadă a anului anterior, însă mai e mult până la sfârșitul anului și trebuie să ne încadrăm în ținta asumată de 6 - 6,2%, a afirmat, joi, economistul șef al Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru, în marja unui eveniment de specialitate.
În discuțiile legate de formarea guvernului vedem propuneri de reduceri de taxe și de creșteri de cheltuieli; semnalul este extrem de negativ (economist)
Propunerile legate de reduceri de taxe sau de creșteri de cheltuieli pe care le vedem zilele acestea în discuțiile legate de formarea Guvernului sunt un semnal extrem de negativ, iar cea mai mare greșeală în momentul de față ar fi să facem pași înapoi în materie de consolidare fiscală, adică să ne gândim la relaxări fiscale, a transmis,
Depozitele clienților neguvernamentali au crescut cu 1,6% în mai 2026
Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut în mai 2026 cu 1,6% sută față de luna anterioară, până la aproape 683,366 miliarde lei, iar raportat la aceeași perioadă a anului anterior s-au majorat cu 7,7% (-2,8% în termeni reali). Conform unui comunicat al Băncii Naționale a României, depozitele în
CCIB deschide un birou de reprezentare la Tokyo
Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB) deschide un birou de reprezentare la Tokyo, care va fi condus de Bogdan Ioan Hossu, a anunțat joi organizația printr-un comunicat. Biroul va asigura reprezentarea instituțională a CCIB în relația cu autoritățile centrale și locale din Japonia, organizații guvernamentale și int
Soldul creditului neguvernamental a crescut cu 1,6%, în mai 2026
Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a crescut în mai 2026 cu 1,6% sută față luna anterioară (1% în termeni reali), până la nivelul de 465,042 miliarde lei, informează Banca Națională a României printr-un comunicat. Creditul în lei, cu o pondere de 66,9% în volumul total al cre
Chiriac: România a ratat termenul de implementare a Directivei privind transparența salarială, fiind preocupată de politica internă
România a ratat termenul de 7 iunie de implementare a Directivei UE 2023/970 privind transparența salarială și decalajul salarial de gen, fiind preocupată de decizia politică de a avea un nou guvern, iar Parlamentul nu a mai transpus directivele europene obligatorii, a declarat, joi, Cristina Chiriac, președintă CONAF - Confederația Națională pentru Antreprenoriat Femi
ARB: Decizia Consiliului Concurenței de sancționare a unor bănci e o problemă de securitate juridică, predictibilitate economică și credibilitate a statului
Decizia Consiliului Concurenței de sancționare a unor instituții bancare reprezintă o problemă de securitate juridică, predictibilitate economică și credibilitate a statului român, susține Asociația Română a Băncilor (ARB), care solicită, în același timp, publicarea motivării și a probelor care au stat la baza hotărârii. Consiliul Concu