Ajustarea deficitului bugetar ar reduce deficitul de cont curent cu un coeficient de transmisie de peste 0,5, se arată în articolul 'Sindromul deficitelor gemene - cazul României', publicat de Banca Națională a României.

'Constatările din această analiză arată de ce deficitul bugetar trebuie să fie diminuat, mai ales că economia noastră are output gap pozitiv. Corecția deficitului pe o perioadă de 7 ani are în vedere amploarea acestui dezechilibru și nevoia de reforme. Este drept însă că piețele sunt nervoase în condițiile unui mediu internațional în deteriorare, iar o perioadă de 7 ani prezintă riscuri. Există și un 'efect Trump', care poate conduce la o apreciere a USD, la mișcări de fonduri pe piețe, la apariția de 'sudden stops'; cu atât mai mult este necesară reducerea deficitului bugetar. Estimările arată ca la un 1 pp din PIB creștere/scădere de deficit bugetar, deficitul de cont curent crește/scade cu o amplitudine cuprinsă între 0,43 și 0,65 pp din PIB. Dimensiunea estimată a elasticității deficitului de cont curent la deficitul bugetar este apropiată de cea estimată în alte studii pentru România sau pentru alte țări', se precizează în articol.

Studiul este realizat de Daniel Dăianu (Consiliul Fiscal), Ionuț Dumitru (Academia de Studii Economice) și Leonard Uzum (Banca Națională a României).

Conform documentului, argumentul că deficitele mari se justifică prin investiții mari este discutabil având în vedere existența banilor europeni, care apar masiv atât pe partea de cheltuieli cât și pe cea de venituri ale bugetului public.

'Argumentul că deficitele mari se justifică prin investiții mari este discutabil având în vedere existența banilor europeni, care apar masiv atât pe partea de cheltuieli cât și pe cea de venituri ale bugetului public. În plus, investițiile trebuie să sprijine dezvoltarea producției de tradables. Această analiză nu s-a ocupat prin excelență de competitivitate, chiar dacă s-a încercat o estimare a supraevaluării leului. Există cauze structurale ce influențează competitivitatea: valoare adăugată în diverse sectoare, plasarea în lanțuri de aprovizionare, dependența de importuri (terms of trade) etc. Diverse estimări privind supraevaluarea leului merg de la 2% la 8%; analiza noastră are estimări aproape de 4%. Inferența principală a analizei este că ajustarea deficitului bugetar ar reduce deficitul de cont curent cu un coeficient de transmisie de peste 0,5', se arată în articol.

Potrivit analizei, corelația productivitate-salarii pentru a obține un curs efectiv mai aproape de echilibru are relevanță, întrucât o depreciere intenționată a leului prezintă riscuri majore. Fondurile UE pot ajuta considerabil câștigurile de productivitate/competitivitate, mai ales când sunt orientate către sectoare de tradables.

'Rezultatele noastre sugerează că relația dintre soldul contului curent și soldul bugetar este influențată de activitatea economică; deficitele gemene sunt prezente mai ales când output gap-ul este pozitiv, adică atunci când economia funcționează peste nivelul său potențial. Când economia funcționează sub nivelul său potențial, legătura dintre poziția bugetară și cea a contului curent slăbește. Există însă o problemă de ordin conceptual cu relația dintre ouput gap și deficite, sustenabilitatea datoriei publice. Fonduri europene masive finanțează economia și îi permit să meargă la un potențial ce poate fi 'înșelător'. Să ne imaginăm ce s-ar întâmpla dacă nu ar exista bani europeni, care ar fi PIB-ul potențial, deficitele etc. Iar economiile emergente se pot confrunta cu o puternică constrângere valutară, ceea ce poate reduce din relevanța ouput gap și a 'cererii în exces' atunci când se judecă optimalitatea mixului de politică macroeconomică', se mai menționează în articol. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)