Creditele verzi acordate companiilor nefinanciare s-au menţinut pe un trend ascendent în anul 2024, cu o rată anuală de creştere de 93% faţă de septembrie 2023, reprezentând însă 2,9% din expunerea bancară faţă de firme, se arată în documentul "Tablou de monitorizare a riscurilor climatice asupra sectorului bancar din România 2024", elaborat de Banca Naţională a României.

Potrivit raportului BNR, creditele verzi reprezentau 4,3% din fluxul anual de credite către companiile nefinanciare. Principala destinaţie a creditelor verzi este reprezentată de clădirile verzi, 54% din total.

Din perspectivă sectorială, cele mai multe credite verzi se îndreaptă spre sectorul imobiliar, 50% din total, fiind urmat de cel al utilităţilor (18%) şi cel al industriei prelucrătoare (10%).

În cazul populaţiei, creditele verzi au ajuns la aproximativ 10 miliarde lei în luna septembrie 2024, +50% faţă de septembrie 2023, şi reprezintă 5,7% din portofoliul bancar de credite acordate acestui segment.

Valoarea emisiunilor de obligaţiuni verzi la nivel mondial a înregistrat o creştere de 6,5% la finalul lunii noiembrie 2024 faţă de întreg anul 2023, însă va rămâne sub maximul istoric înregistrat în anul 2021. În România, au fost consemnate şapte emisiuni de obligaţiuni verzi în anul 2024, cu o valoare totală de 8,1 miliarde euro, al căror emitent a fost Guvernul României.

În raport se menţionează că România a înregistrat în 2022 un nivel de 41% din valoarea emisiilor din anul 1990, cea mai mică valoare înregistrată în ultimii 24 ani, încadrându-se în ţinta de reducere cu cel puţin 55% a emisiilor faţă de valorile din 1990 asumată prin Acordul de la Paris. Creşterea investiţiilor relevante în domeniul decarbonării economiei este de natură să contribuie la atingerea obiectivului de neutralitate climatică până în anul 2050, având în vedere ritmul decelerat de reducere a emisiilor GES (gaze cu efect de seră - n.r.) din ultimii ani.

Productivitatea utilizării carbonului şi intensitatea carbonului bazată pe producţie continuă să plaseze România la un nivel favorabil comparativ cu ţările din regiune, fiind înregistrate evoluţii pozitive în cazul ambilor indicatori urmăriţi de OCDE în ceea ce priveşte decarbonarea economiei. Pentru România, productivitatea carbonului măsurată ca PIB real generat pentru fiecare unitate de CO2 emisă a fost de 8,41 dolari/ kg comparativ cu o medie regională de 5,3 dolari/kg.

Energia provenită din surse regenerabile se situează peste media regională sau media UE, însă ecartul s-a redus semnificativ în ultimii patru ani. Cel mai important tip de energie regenerabilă pentru România se menţine energia din surse hidrologice, care este însă influenţată de evenimentele climatice extreme de tip secetă, tot mai frecvente.

În ceea ce priveşte situaţia comerţului cu bunuri tehnologice care contribuie la controlul poluării şi gestionarea resurselor, esenţiale pentru o tranziţie către o economie verde, România se află sub media regiunii. Atât comerţul total, cât şi balanţa comercială au înregistrat evoluţii negative în perioada 2022-2023, spre deosebire de Ungaria şi Cehia care marchează creşteri semnificative. Şi în 2023 principalele sectoare de activitate după consumul de energie sunt industria si transporturile. Exporturile de combustibili fosili ca procent din total exporturi s-au diminuat atât în România, cât şi în restul ţărilor din regiune în anul 2023, după un salt semnificativ în urmă cu un an.

Noua versiune actualizată de scenarii climatice, publicate de Reţeaua pentru ecologizarea sistemului financiar (NGFS) în 31 octombrie 2024, indică în cazul României aceeaşi tendinţă de diminuare a PIB în fiecare dintre cele cinci scenarii analizate. Comparativ cu versiunea precedentă, amplitudinea deteriorării economiei este mai însemnată, depăşind -10% pentru trei din cinci scenarii în orizontul 2050.

Principalele riscuri fizice evaluate pentru România se referă la inundaţii, secetă şi temperaturi ridicate. În cazul inundaţiilor, au fost identificate 23 de judeţe cu risc mediu şi ridicat. Companiile nefinanciare din sectoarele vulnerabile la riscul de inundaţii au generat 12,7% din valoarea adăugată brută (VAB) la nivel agregat în 2023 şi deţin 13,2% din activele totale.

În ceea ce priveşte seceta, au fost identificate 31 de judeţe cu risc mediu şi ridicat. În aceste judeţe, companiile nefinanciare din sectoarele vulnerabile la acest risc au generat 2,3% din valoarea adăugată brută (VAB) la nivel agregat în 2023 şi deţin 5,2% din activele totale.

Analiza a identificat 30 de judeţe din România cu risc mediu şi ridicat la temperaturi ridicate. Contribuţia în economie a companiilor nefinanciare din sectoarele vulnerabile la acest risc este importantă. La finalul anului 2023, aceste firme produceau 10,4% din valoarea adăugată brută (VAB) la nivel agregat şi aveau 9,5% din activele totale.

Conform documentului, temperaturile medii anuale au continuat să crească în 2023, atât la nivel global, cât şi în România, fiind înregistrate
cu 1,7, respectiv 2,6 grade Celsius în plus faţă de media temperaturilor anilor 1951-1980. Anul 2023 a fost cel mai cald an înregistrat în România, conform mai multor staţii meteorologice de măsurare. În anul 2023, România a pierdut prin defrişări 25,1 kilohectare de păduri la nivel naţional, în judeţul Suceava fiind observate cele mai multe pierderi de păduri (15%).

Gradul de pregătire la schimbările climatice al României conform indicelui ND-GAIN, dezvoltat de Universitatea Notre Dame, a înregistrat o creştere modestă în 2022 faţă de anul anterior, în timp ce indicatorul de vulnerabilitate se menţine constant. Conform instituţiilor internaţionale, nu au fost înregistrate dezastre provocate de schimbările climatice în anul 2022 în România, în linie cu metodologia folosită, însă anul 2023 a fost marcat de intensificarea fenomenelor de tip furtuni.

Daunele economice suferite de statele Uniunii Europene s-au ridicat în anul 2023 la 43,9 miliarde euro, majoritatea dezastrelor înregistrate fiind de tipul inundaţiilor. În perioada 1980-2023, România a suferit pierderi economice totale în valoare de 19,6 miliarde euro (82 mii euro/km pătraţi comparativ cu o medie europeană de 193 mii euro/km pătraţi), din care doar 1% au fost acoperite prin asigurări.

Potrivit sursei citate, companiile nefinanciare relevante din punct de vedere climatic (brown) au o importanţă ridicată pentru economia României, similar anilor precedenţi. În anul 2023, aceste companii, deţinând 48% din active şi angajând 32,6% din totalul salariaţilor companiilor nefinanciare, au generat 40,6% din valoarea adăugată brută la nivel agregat. Performanţa financiară companiilor brown s-a deteriorat în anul 2023, comparativ cu anii anteriori, evoluţia fiind în concordanţă cu cea înregistrată la nivel agregat. Totuşi, profitabilitatea companiilor brown rămâne sub nivelul celei aferente ansamblului companiilor nefinanciare.

Gradul de îndatorare al companiilor brown, calculat ca pondere a datoriilor în activul total, s-a redus în 2023 cu 1 punct procentual faţă de anul 2022, ajungând la 59%. Lichiditatea generală s-a îmbunătăţit marginal, cu 1 punct procentual, până la 110,5%, valoare care se plasează sub cea înregistrată la nivel agregat (117,7%). În acelaşi timp, termenul de recuperare a creanţelor s-a majorat până la 113 zile (+11 zile faţă de anul 2022), cu 31 zile mai mult faţă de valoarea acestui indicator la nivelul tuturor companiilor nefinanciare.

Expunerea bancară faţă de companiile brown a continuat să crească în perioada septembrie 2023 - septembrie 2024, într-un ritm moderat, relativ apropiat de cel la nivel agregat. Astfel, la finalul lunii septembrie 2024, expunerea faţă de aceste companii a ajuns la 104,5 miliarde lei (+6,2% faţă de septembrie 2023) şi reprezenta 51,7% din totalul stocului de credit acordat companiilor nefinanciare. Relativ la întreg portofoliul, proporţia acestor expuneri este cu 0,4 puncte procentuale mai mică faţă de ponderea înregistrată în luna corespunzătoare a anului anterior. În anul 2022, emisiile de CO2 finanţate de bănci au rămas relativ constante faţă de anul 2021 (aproximativ 820 mii de tone CO2), însă având în vedere că valoarea portofoliului corporativ a crescut, amprenta de carbon a acestuia s-a redus uşor de la 4,9 tone/milion lei în 2021 la 4 tone/milion lei în 2022.

Rata de neperformanţă a creditelor (rata NPL) acordate companiilor brown a înregistrat valoarea de 3,5% în luna septembrie 2024 (-0,2 puncte procentuale faţă de septembrie 2023), situându-se în continuare sub valoarea la nivel agregat de 3,8%. În schimb, probabilitatea de nerambursare a companiilor brown se situează cu 0,4 puncte procentuale peste cea înregistrată la nivel agregat la septembrie 2024. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)