România are nevoie, fără tăgadă, de o corectare amplă a nivelului de cheltuieli publice, iar această ordonanţă ne ajută să intrăm într-o zonă de credibilitate necesară pentru a corecta traiectoria construcţiei bugetare, a declarat, la briefingul de la finalul şedinţei de Guvern, ministrul Finanţelor, Tanczos Barna.

Executivul a aprobat, luni, Ordonanţa de Urgenţă privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene.

"Este normal ca statul să se uite în primul rând în propria ogradă şi să răspundă cerinţelor mediului privat, dar şi aşteptărilor cetăţenilor, şi să taie masiv din propriile cheltuieli, să devină un stat mai suplu, care îşi respectă cetăţenii, care oferă servicii publice de calitate la un cost mai mic. Asta înseamnă reaşezare, asta înseamnă ajustare multisectorială", a explicat ministrul necesitatea adoptării actului normativ de reducere a cheltuielilor publice şi a deficitului bugetar.

Conform şefului de la Finanţe, execuţia bugetară la sfârşitul lunii noiembrie arăta un deficit de 7,11% din PIB, care a ajuns între-timp la 8,5% pentru că "au mai fost făcute anumite plăţi". "Practic, execuţia preliminară ne arată un deficit bugetar cash de peste 8,5% din PIB, situat undeva în jurul cifrei de 150 de miliarde de lei", a afirmat Tanczos Barna.

Ministrul a prezentat pe scurt principalele prevederi ale ordonanţei, amintind de neindexarea salariilor şi a pensiilor şi neplata sporurilor "peste cele valabile în 2024".

"Nu se mai plătesc anumite cheltuieli la nivelul partidelor politice, Parlamentului, aleşilor, demnitarilor ş.a.m.d.", a menţionat ministrul.

El s-a referit, de asemenea, la trei măsuri fiscale ale ordonanţei, respectiv majorarea impozitului pe dividende, scăderea pragului la microîntreprinderi şi eliminarea facilităţilor în sectoarele IT, construcţii şi agricultură. "Guvernul a decis următoarele: majorarea cotei de impozitare a impozitului pe dividende de la opt la 10% în anul 2025. Plăţile se vor face în cursul anului 2025 sau în 2026. Veniturile estimate în plus sunt de 1,4 miliarde de lei. De asemenea, conform angajamentului faţă de Comisia Europeană şi a PNRR, s-a decis ca, începând cu anul 2025, plafonul pentru microîntreprinderi să fie scăzut la echivalentul a 250.000 euro pentru impozitul pe venit, urmând ca în 2026 să se intre pe un plafon de 100.000 euro. Au fost eliminate facilităţile acordate pentru persoanele fizice care realizează venituri în domeniile agricultură, construcţii şi crearea de programe pentru calculator. Aceste persoane vor intra pe un sistem de impozitare standard, conform Codului Fiscal, aşa cum se procedează la toate celelalte categorii de persoane care realizează venituri în România", a precizat ministrul Tanczos Barna.

El a afirmat, totodată, că reducerea cheltuielilor publice va fi de peste 120 de miliarde de lei, iar întreprinderile mici şi mijlocii şi persoanele fizice vor contribui cu aproximativ 7 miliarde de lei la echilibrarea bugetului. "Practic, 95% din efort va fi făcut de către statul român, spre un stat mai suplu, un stat care îşi respectă mai mult antreprenorii şi cetăţenii", a afirmat sursa citată.

Acesta a mai arătat că România va rămâne un stat stabil, care se bazează în continuare pe partenerii săi europeni şi pe cei din NATO. "Vorbim despre o reaşezare corectă, fermă, în detrimentul statului obez. Este primul pas către formarea unui stat suplu, în slujba cetăţenilor", a declarat ministrul Finanţelor.

Acesta a adăugat că Guvernul va susţine în continuare investiţiile publice. Tanczos Barna a precizat că este timp suficient pentru "a creiona un buget la începutul lunii ianuarie şi pentru a-l aproba până la sfârşitul lunii ianuarie. AGERPRES/(A - autor: Cristian Anghelache, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dãdârlat)