Ordonanţa adoptată luni în Guvern, care include şi introducerea de noi taxe şi creşteri de impozite, nu a asigurat timpul necesar pentru o analiză atentă din partea mediului de afaceri iar nerespectarea termenelor de consultare publică în cadrul procesului legislativ este un semnal negativ, care creşte gradul de incertitudine pentru viitorul investiţiilor din România, consideră Consiliul Investitorilor Străini (FIC).

Într-un comunicat transmis luni seara, FIC salută eforturile Guvernului de a reduce cheltuielile însă precizează că nu a fost timp pentru formularea unor puncte de vedere din partea mediului de afaceri.

Organizaţia aminteşte că România se află într-un context bugetar dificil încă din anul 2019 şi a atras atenţia de la începutul acestui an că este necesară o abordare echilibrată din partea autorităţilor pentru a asigura menţinerea deficitului asumat pentru 2024.

"Astfel, termenul de consultare de mai puţin de 24 ore nu este justificat pentru adoptarea unor măsuri fiscale care nu au fost discutate în prealabil cu mediul de afaceri. De asemenea, adoptarea măsurilor fiscale la final de an cu aplicare imediată, de la 1 ianuarie, perturbă planurile de afaceri şi bugetele pregătite de companii pentru anul viitor, accentuând impredictibilitatea şi reducând apetitul pentru investiţii viitoare. Este imperios să existe un calendar realist de implementare a noilor măsuri pentru a asigura timpul necesar companiilor pentru a aplica noile reguli", se arată în documentul citat.

Totodată, reprezentanţii investitorilor străini solicită autorităţilor de la Bucureşti să renunţe la introducerea măsurilor fiscale de supraimpozitare a investiţiilor, aşa cum este reintroducerea taxei pe stâlp, care s-a dovedit şi în trecut o măsură ineficientă.

"Având în vedere situaţia dificilă a bugetului de stat, autorităţile trebuie să abordeze problemele cu o viziune pe termen mediu-lung şi să încurajeze economia şi investiţiile private, astfel încât principalele contribuţii la bugetul statului să sporească în perioada următoare şi nu să se contracte. Introducerea unor taxe care nu reprezintă o practică europeană, aşa cum a fost cazul impozitului minim pe cifra de afaceri, iar acum prin reintroducerea "taxei pe stâlp", nu are efectul anticipat de creştere a încasărilor bugetare, aşa cum confirmă şi datele publicate de ANAF. Aceste măsuri reprezintă suprataxarea investiţiilor private şi conduc la pierderea competitivităţii României în raport cu alte state, au un impact negativ asupra climatului investiţional, al economiei în ansamblu, şi subsecvent asupra bugetului de stat, investiţiile străine scăzând în primele zece luni ale anului 2024 cu 7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut conform datelor BNR", a declarat preşedintele FIC, Daniel Anghel, citat în comunicat.

Totodată, FIC recomandă patru principii care să stea la baza reformei fiscale astfel încât să fie reduse deficitele gemene, iar economia din România să continue să se dezvolte.

În primul rând, potrivit sursei citate, autorităţile trebuie să susţină competitivitatea ţării printr-un mecanism de impozitare unică care să asigure predictibilitatea şi stabilitatea necesare investiţiilor private. Revenirea la cota unică de impozitare, un sistem simplu de implementat, atât pentru contribuabili, dar şi pentru autorităţi, este esenţială pentru creşterea economică, pentru evitarea distorsiunilor şi pentru reducerea evaziunii fiscale, consideră organizaţia.

În al doilea rând, reforma fiscală trebuie să asigure echitatea fiscală prin eliminarea scutirilor, eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri şi prin plafonarea CAS şi CASS.

Totodată, reforma fiscală trebuie să introducă repartizarea sarcinilor în mod egal, între mediul public şi cel privat. Astfel este important ca planul de ajustare bugetară să asigure contribuţii egale între reducerea cheltuielilor publice şi creşterea veniturilor la bugetul de stat.

În plus, reforma fiscală trebuie să se bazeze pe digitalizare şi debirocratizare reale, prin introducerea unui set de KPIs pentru creşterea colectării şi urmărirea implementării măsurilor şi reformelor asumate în PNRR, se mai arată în documentul transmis de FIC.

"Investiţiile străine directe reprezintă un factor crucial pentru România, o economie care are nevoie de convergenţă şi dezvoltare, în special în următorii ani când va fi şi mai multă nevoie ca mediul privat să continue să investească pentru a menţine ritmul de creştere al economiei româneşti în contextul reducerii deficitului bugetar. Încrederea investitorilor se bazează pe dialogul cu autorităţile şi predictibilitatea politicilor publice. FIC rămâne alături de autorităţile române pentru a identifica cele mai bune direcţii şi măsuri pentru stimularea investiţiilor şi creşterea economică pe termen lung, dar şi pentru a asigura un mediu fiscal echitabil şi competitiv. Însă pentru a putea contribui în mod eficient la eforturile Guvernului de redresare bugetară este nevoie să avem la dispoziţie termene rezonabile de consultare pentru a putea fi parte în mod real la dezbateri", subliniază comunicatul.

Guvernul a aprobat, în şedinţa de luni, mai multe măsuri fiscale cuprinse în ''ordonanţa 'trenuleţ'', printre care majorarea de la 8% la 10% a impozitului pe dividende şi reducerea pragului de impozitare pentru microîntreprinderi de la 500.000 euro la 250.000 euro, inclusiv pe parcursul anului fiscal, iar începând cu 1 ianuarie 2026 la 100.000 euro. A fost introdusă, de asemenea, o taxă de 1% pentru construcţii speciale (taxa pe stâlp) şi au fost decise îngheţări de salarii şi pensii în sectorul bugetar. Totodată, au fost eliminate facilităţile fiscale de care beneficiau persoanele angajate în sectoarele IT, construcţii şi agricultură. AGERPRES/(AS - editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)