Consumul de gaze va scădea cu 40% după finalizarea investiţiilor de modernizare a CET Sud, CET Grozăveşti şi CET Progresu, din Bucureşti, iar în 3-4 ani de zile vom putea discuta de un preţ al gigacaloriei de 500-600 de lei, faţă de 1.000 de lei în prezent, a declarat, miercuri, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, la semnarea celor trei contracte de finanţare.

"Bucureştenii aşteaptă de decenii aceste contracte. Ele înseamnă modernizarea sistemului de termoficare, producţia agentului termic. Cele trei CET-uri: CET Sud, care este şi cel mai mare din Europa, CET Grozăveşti şi CET Progresu vor intra într-un program de modernizare cu o finanţare de 362 de milioane de euro din Fondul pentru Modernizare, bani nerambursabili pe care Ministerul Energiei i-a obţinut cu mari eforturi. A fost un lung proces de negociere cu Banca Europeană de Investiţii. Vreau să felicit managementul ELCEN, pentru că nu a abandonat, a crezut în aceste proiecte şi în sistemul de termoficare al Bucureştiului. Acum nu foarte mulţi ani, când ELCEN şi RADET erau în pragul falimentului, foarte puţini credeau că sistemul de termoficare centralizat din Bucureşti poate să aibă un viitor. Existau tot felul de păreri că ar trebui toţi să ne montăm centrale de apartament. În faţa acestor inepţii singura soluţie a fost munca acestei echipe şi perseverenţa. Iată că astăzi ELCEN nu mai este în insolvenţă, ELCEN face performanţă şi vedem astăzi acest pas, aşteptăm acelaşi lucru şi la Termoenergetica, la Primăria Generală a Capitalei, modernizarea sistemului de transport şi distribuţie a agentului termic", a precizat Burduja.

Potrivit sursei citate, prin aceste investiţii eficienţa acestor centrale va creşte semnificativ.

"O să vă dau câteva cifre. Consumul de gaz, principiul este simplu: se consumă gaz şi se produce energie electrică şi apă caldă, va scădea consumul de gaz cu 40%. Noi estimăm că, dacă azi în Bucureşti vorbim de un preţ la gigacalorie de peste 1.000 de lei, în 3-4 ani de zile, după finalizarea acestor proiecte, putem să discutăm despre un preţ 500 - 600 de lei. Cu siguranţă asta va însemna şi un cost al întreţinerii mult mai mic pentru bucureşteni. Nu este întâmplător că ne raportăm la ceea ce s-a întâmplat la Oradea în tot aceşti ani, unde gigacaloria costă circa 300 de lei, iar subvenţia pe care o plăteşte Primăria este aproape zero, deci banii aceia rămân pentru investiţii în comunitate, pentru dezvoltare şi pentru locuri de muncă. Acelaşi lucru ni-l dorim şi pentru bucureşteni: să aibă căldură şi apă caldă", a adăugat Burduja.

Acesta a spus că CET-urile, după modernizare, nu vor mai avea problemele din trecut, având în vedere că aceste instalaţii din anii '60 au fost ţinute în funcţiune doar "prin măiestria oamenilor din ELCEN".

"Noile CET-uri nu vor mai avea problemele din trecut, de altfel aceste CET-uri funcţionează prin măiestria oamenilor din ELCEN. Să ţii în funcţiune instalaţii din anii '60, cu eforturi supraomeneşti, este o realizare pe care numai românii noştri inventivi o puteau face. În orice caz, costurile vor scădea, nu doar cu consumul de gaz, dar şi cu certificatele de CO2, iar poluarea în Bucureşti va fi mult mai mică pentru că noile grupuri vor fi moderne, la un standard de top", a mai spus şeful de la Energie.

Ministrul Energiei a subliniat că investiţiile, proiectele mari, fac viaţa mai bună şi şi-a exprimat convingerea că echipa ELCEN va duce la bun sfârşit aceste proiecte.

"Cred că cel mai bun răspuns la populismul toxic, la extremism, la tot felul de vorbe împachetate frumos este politica faptelor. Investiţiile, proiectele mari, modernizarea ţării, toate lucrurile acestea fac viaţa mai bună. Şi chiar dacă nu totul este perfect în România astăzi, totuşi anumite lucruri sunt mai bune decât acum 30-40 de ani şi cred ca nimeni nu îşi doreşte cu adevărat să revenim în est (...) Vă solicit să duceţi aceste proiecte la bun sfârşit, sunt convins că o veţi face. Sigur că necesită o cofinanţare importantă", a transmis Sebastian Burduja.

El a menţionat că, tot la Ministerul Energiei, prin Electrocentrale Grup şi prin SAPE, a fost iniţiat proiectul CET Titan, care nu a obţinut însă finanţare europeană, pentru că principiul Băncii Europene de Investiţii este acela de a se demonstra că este în funcţiune o instalaţie poluantă şi ineficientă care trebuie înlocuită cu una noua.

"Din păcate, Titan s-a închis de mulţi ani şi nu s-a putut respecta acest lucru. Acesta a fost motivul pentru care proiectul nu a fost eligibil la finanţare. Se va face. SAPE are suficienţi bani, este doar o chestiune de timp să găsească cea mai buna formulă pentru finanţarea proiectului, fie din depozitele pe care le are în prezent şi care acumulează dobânzi, fie din vânzarea unor participaţii, dacă va fi cazul, de la alte companii, dar eu i-am încurajat să folosească propriile resurse şi să ducă proiectul la bun sfârşit", a punctat ministrul.

La rândul său, directorul general al ELCEN, Claudiu Creţu, a afirmat că aceste trei proiecte înseamnă energie termică pentru Bucureşti, mai ieftină, sigură şi accesibilă, înseamnă energie electrică pentru echilibrarea Sistemului Energetic Naţional.

"Cu aceste sute de megawaţi nu vom mai sta în bătaia vântului ci vom avea capacităţi sigure şi producţie aici, mai ales în aceste vremuri tulburi. Vom avea flexibilitate. Acum 7 ani am venit aici, la ELCEN, şi ţin minte vocea angajaţilor care spuneau: faceţi ceva, nu mai putem; aceste fiare nu au cum să mai ţină mult.(...) În acest moment, contractele s-au semnat, banii europeni sunt pe cale să vină. Mergem înainte, atragem cofinanţare. Vom lansa licitaţiile şi sperăm anul viitor să începem lucrul la aceste trei centrale noi, absolut necesare pentru Bucureşti", a spus Creţu.

Potrivit acestuia, licitaţiile vor fi lansate în cel mai scurt şi, în funcţie de derularea licitaţiei şi semnarea contractelor, pe finalul anului viitor ar putea începe lucrul. Directorul ELCEN a mai precizat că un proiect de acest gen durează 3-4 ani şi se va merge cu toate trei în paralel.

Ministerul Energiei a semnat miercuri trei contracte de finanţare din Fondul pentru Modernizare. Proiectele vizează construirea a trei centrale noi de cogenerare de înaltă eficienţă, care vor înlocui tehnologiile învechite din anii '˜60-'˜70, utilizate în prezent.

Modernizarea celor trei CET-uri înseamnă o investiţie de peste un miliard de euro, din care 362 de milioane reprezintă sprijin nerambursabil obţinut din Fondul pentru Modernizare.

Proiectele sunt dezvoltate de ELCEN şi vor moderniza trei CET-uri nemodernizate CTE Grozăveşti - o unitate de cogenerare de înaltă eficienţă, cu o capacitate de 34 MWe şi 41 MWt; CTE Progresu - o centrală cu motoare termice, cu o capacitate de 74,2 MWe şi 72,8 MWt; CTE Bucureşti Sud - o unitate de cogenerare de înaltă eficienţă, cu o capacitate de 275 MWe şi 211 MWt.

Conform unui comunicat al ministerului, proiectele vor beneficia de o finanţare nerambursabilă de 362 milioane de euro, obţinută de Ministerul Energiei şi aprobată de experţii Băncii Europene de Investiţii. Fondurile provin din Programul Cheie 5 al Fondului pentru Modernizare, destinat investiţiilor în cogenerarea de înaltă eficienţă şi modernizarea reţelelor de termoficare.

Proiectele vor contribui la siguranţa alimentării cu energie, centralele moderne asigurând stabilitatea sistemului energetic al Bucureştiului şi al Sistemului Energetic Naţional, la reducerea costurilor, tehnologiile eficiente conducând la facturi mai mici pentru consumatori, şi la protecţia mediului, emisiile urmând să fie semnificativ reduse, în conformitate cu cele mai stricte standarde europene. AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)