MMSS: 2.311 persoane au suferit accidente de muncă în primul semestru; 43 de persoane şi-au pierdut viaţa
Un număr de 2.311 persoane au suferit accidente de muncă în primul semestru din 2024, cu 11,6% mai puţine decât în aceeaşi perioadă a anului 2023, iar dintre acestea 43 şi-au pierdut viaţa (în scădere cu 34,8% faţă de primele şase luni din 2023), conform statisticilor publicate de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.
Sectoarele economiei naţionale în care au fost cele mai multe accidente de muncă sunt: Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor - 211 de accidentaţi (9,1% din totalul accidentaţilor din economia naţională), Activitate nedeclarată - 165 de accidentaţi (7,1% din total), Activităţi referitoare la sănătatea umană - 123 de accidentaţi (5,3% din total); Transporturi terestre şi transporturi prin conducte - 118 accidentaţi (5,1% din total); Construcţii de clădiri - 109 de accidentaţi (4,7% din total).
În ceea ce priveşte accidentele de muncă mortale, cele mai multe s-au produs în sectoarele: Silvicultură şi exploatare forestieră - 6 accidentaţi mortal (reprezentând 13,9% din totalul accidentaţilor mortal din economia naţională), prelucrare lemn, fabricare produse din lemn şi plută, cu excepţia mobilei - 4 accidentaţi mortal (9,3% din total), Construcţii de clădiri - 4 accidentaţi mortal (9,3% din total), Transporturi terestre şi transporturi prin conducte - 4 accidentaţi mortal (9,3% din total).
Un număr mare de accidentaţi în muncă s-a înregistrat în municipiul Bucureşti - 522 accidentaţi (reprezentând 22,6% din totalul accidentaţilor pe ţară) şi în judeţele Braşov - 147 accidentaţi (6,4% din total), Timiş - 105 accidentaţi (4,5% din total), Constanţa - 94 accidentaţi (4% din total).
Totodată, un număr mai mare de accidentaţi mortal a fost consemnat în judeţele Argeş - 5 accidentaţi mortal (reprezentând 11,6% din totalul persoanelor accidentate mortal pe ţară), Iaşi - 4 accidentaţi mortal (9,3% din total), Bistriţa - 3 accidentaţi mortal (6,9% din total) şi Neamţ - 3 accidentaţi mortal (6,9% din total).
Pentru persoanele care au încheiat incapacitatea de muncă în primul semestru al anului 2024, indicele de durată medie (numărul de zile pierdute, în medie, de un accidentat) a fost de 50,15 zile, cu 6% mai mic faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023, când a fost de 53,37 zile, precizează MMSS.
Din punct de vedere al vârstei persoanelor accidentate, analiza accidentelor de muncă a evidenţiat faptul că persoanele cu vârsta cuprinsă între 50 şi 60 de ani deţin ponderea cea mai mare, de 29,3%, urmate de persoanele cu vârsta cuprinsă între 40-50 de ani, care au ponderea de 25,6% din totalul persoanelor accidentate pe primele 6 luni ale anului 2024.
Persoanele din grupele de vârstă 50-60 de ani au procentul cel mai mare, de 34,8%, urmate de persoanele cu vârsta cuprinsă între 30-40 de ani şi 40-50 de ani, care au avut ponderea de 25,6% din totalul accidentaţilor mortal.
Din analiza accidentelor de muncă pe primele 6 luni ale anului 2024, din punct de vedere al vechimii la locul de muncă al accidentaţilor, rezultă faptul că 41,3%, adică 954 de lucrători din totalul accidentaţilor, sunt persoane cu vechime de până la 5 ani (din care 24,6%, adică 568 lucrători accidentaţi au vechime la locul de muncă de până la 1 an), iar cei din grupa de vechime 5-10 ani reprezintă 8,9% din totalul accidentaţilor. AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Constantin Balaban, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Rezervele valutare ale BNR au scăzut la 58,553 miliarde de euro, la finele lunii octombrie
Rezervele valutare ale Băncii Naționale a României (BNR) au scăzut la 58,553 miliarde de euro, la 31 octombrie 2026, de la 60,060 miliarde de euro la sfârșitul lunii septembrie, potrivit datelor publicate luni de banca centrală. În cursul lunii octombrie au fost înregistrate intrări de 4,385 miliarde de euro, reprezent&
Salariul minim și Legea salarizării unitare, pe agenda discuțiilor premier-sindicate
Reprezentanții celor cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național discută luni, la Palatul Victoria, cu premierul Luca Niculescu, prioritățile lucrătorilor și măsurile urgente pentru protejarea nivelului de trai, printre principalele subiecte aflate pe agenda discuțiilor fiind creșterea salariului minim pe economie începând cu 1 ianuarie 2027 și
Codirlașu (CFA România): Economia ar putea scădea cu până la 1% în acest an; riscul de recesiune persistă și în 2027
Economia României ar putea scădea cu până la 1% în acest an, iar riscul de recesiune persistă și în 2027, în condițiile în care perspectivele de creștere economică pentru anul viitor sunt cuprinse între 0% și 0,5%, a declarat luni președintele CFA România, Adrian Codirlașu, la un eveniment de specialitate.
Gabriela Horga (senator): Reducerea cheltuielilor publice trebuie continuată pentru a nu mai pune presiune pe mediul de afaceri
Reducerea cheltuielilor de personal, bunuri și servicii din sectorul public trebuie continuată în perioada următoare, pentru a evita noi presiuni fiscale asupra mediului de afaceri și pentru a recupera decalajele de competitivitate, a declarat luni președinta Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital din Senat, Gabriela Horga, la un evenime
Românii plănuiesc să cheltuiască mai mult cu aproximativ 7% de Black Friday, în 2026 (studiu)
Românii plănuiesc să cheltuiască mai mult cu circa 7% cu ocazia ediției din acest an a 'Black Friday', iar peste o treime vizează achiziții mai scumpe, arată un studiu de specialitate, dat publicității luni. Conform datelor centralizate de Reveal Marketing Research pentru Payu România, bugetul mediu estimat pentru cumpărătu
Iuga (Alro): Industria are nevoie de finanțări pe termen lung pentru retehnologizare și producția proprie de energie
Industria românească are nevoie de finanțări bancare pe termen lung pentru dezvoltarea unor noi capacități de producție, retehnologizare și investiții în producția proprie de energie, în condițiile în care costurile ridicate ale energiei afectează competitivitatea companiilor, a declarat luni Vasile Iuga, membru independent neexecutiv în
Iuga (Alro): România ar putea dezvolta industria de drone și de război electronic în maximum cinci ani
România ar putea dezvolta capacități de producție în industria dronelor și a războiului electronic în maximum cinci ani, inclusiv prin reconversia unor platforme industriale existente, în condițiile în care reindustrializarea țării ar trebui să se bazeze pe tehnologii moderne și parteneriate internaționale, a declarat luni Vasile Iuga, m
Dănescu (ARB): Suntem într-o criză de creditare; măsurile în relația cu creditorii sunt punitive și ostile
România se confruntă cu o criză de creditare, în condițiile în care măsurile aplicate în relația cu creditorii sunt punitive și ostile, iar sistemul bancar suportă o povară fiscală ridicată, a declarat luni președintele executiv al Asociației Române a Băncilor (ARB), Florin Dănescu, la un eveniment de specialitate.
Jianu (IMM România): Bugetul pe 2027 ar trebui să includă un program de microindustrializare
Bugetul pentru anul 2027 ar trebui să includă un program de microindustrializare la Ministerul Economiei, iar Guvernul ar trebui să prezinte public proiecte strategice pentru România, finanțate de stat, bănci și mediul privat, a declarat luni președintele IMM România, Florin Jianu, la un eveniment de specialitate. 'Ar trebui ca
Andrei (INS): România are nevoie de o statistică puternică, iar statistica de suport din partea autorităților
România are nevoie de o statistică puternică și, în egală măsură, statistica are nevoie de suport din partea Parlamentului și a Guvernului, pentru a aduce pe masă datele de care au nevoie, a transmis președintele Institutului Național de Statistică (INS), Tudorel Andrei, în deschiderea Bucharest Leaders' Summit: Empowering the Future.
Jianu (IMM România): Circa 3.550 de firme noi ar putea acoperi deficitul comercial al României
Aproximativ 3.550 de firme noi ar fi necesare pentru acoperirea integrală a deficitului comercial al României, în timp ce 950 de firme ar putea contribui la reducerea acestuia cu 25%, potrivit unei analize prezentate luni de președintele IMM România, Florin Jianu, la un eveniment de specialitate. 'Vestea bună e că 30 de m
Popa (BNR): Economia ar putea să revină la creștere în 2027, iar veniturile reale ale românilor să se majoreze
Economia României ar putea să înregistreze o creștere mai bună în 2027 decât în acest an, iar veniturile reale ale populației să revină pe un trend ascendent, în condițiile continuării consolidării fiscale și menținerii stabilității și predictibilității, a declarat luni Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al B
Luca Niculescu: Avem nevoie de idei care să contribuie la îmbunătățirea politicilor publice
Avem nevoie de idei care să contribuie la îmbunătățirea politicilor publice și de parteneriate care să genereze proiecte concrete, iar expertiza trebuie să ajungă acolo unde poate face o diferență în viața oamenilor, a declarat, luni, prim-ministrul Luca Niculescu, într-un mesaj video transmis participanților la 'Bucharest Leaders' Summit: E
Popa (BNR): Refinanțarea datoriei publice trebuie să fie o prioritate zero; nu e de glumă
România trebuie să acorde o atenție sporită refinanțării datoriei publice, nu doar reducerii deficitului bugetar, în condițiile în care necesarul brut de finanțare pentru acest an se ridică la aproximativ 278,5 miliarde de lei, a avertizat luni Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR), la c
Bucureștenii și ardelenii accesează cele mai mari credite ipotecare (analiză)
Bucureștenii și ardelenii plătesc, în medie, cele mai mari prețuri pentru o locuință și accesează cele mai mari credite ipotecare din România, potrivit unei analize realizate de Ipotecare.ro pe baza a 25.336 de cereri de credit procesate la nivel național în perioada ianuarie-septembrie 2026. Astfel, valoarea medie a unei loc