Memoria evreimii române și cultura idiș evocate într-un eveniment dedicat regretatului dr. Aurel Vainer

Vineri, 30 octombrie 2026, Institutul Cultural Român de la Tel Aviv a găzduit o întâlnire, realizată în partenariat cu organizația AMIR, dedicată culturii idiș și patrimoniului românesc, reunind memoria, literatura, istoria și muzica într-un program care a readus în prim-plan legăturile culturale păstrate peste generații și dincolo de granițe.

Evenimentul a avut ca punct de plecare evocarea memoriei dr. Aurel Vainer (1932-2021), fost președinte al Federației Comunităților Evreiești din România între 2005 și 2020 și una dintre personalitățile marcante ale vieții evreiești românești contemporane. Susținător al păstrării identității, tradițiilor și patrimoniului cultural evreiesc, Aurel Vainer a rămas în memoria celor care l-au cunoscut prin atașamentul față de comunitate și prin felul său de a construi punți între oameni.

În deschidere memoria sa a fost evocată de Luciana Friedmann, directoarea adjunctă a Institutului Cultural Român de la Tel Aviv. În cuvântul său, l-a evocat ca pe un om al păcii, un adevărat om al shalom, un om care știa să fie prieten cu toată lumea, să apropie oameni și să construiască relații dincolo de diferențe. A vorbit despre deschiderea, căldura și disponibilitatea sa permanentă pentru dialog, despre un om pentru care prietenia și respectul reciproc nu erau simple formule, ci principii de viață. La evocarea lui Aurel Vainer s-a alăturat și nepotul său, Sorin Vainer, unul dintre inițiatorii evenimentului, a cărui implicare a contribuit la organizarea acestei întâlniri dedicate memoriei și moștenirii culturale a familiei.

Un loc important în program l-a ocupat intervenția lui Yehoshafat Pop, director al Arhivei Patrimoniului Evreiesc Român din Rosh Pina, instituție dedicată conservării documentelor și mărturiilor despre istoria evreilor originari din România. Acesta a readus în atenție importanța arhivelor în recuperarea și transmiterea patrimoniului comunitar. Fotografii, scrisori, documente și mărturii personale recompun istoria unei lumi care riscă să se piardă odată cu dispariția generațiilor care au cunoscut-o direct. Activitatea arhivei de la Rosh Pina reprezintă o contribuție valoroasă la păstrarea memoriei evreimii românești pentru generațiile viitoare.

O perspectivă asupra istoriei și evoluției limbii idiș a fost oferită de Israel Ilovici, care a vorbit despre originile, dezvoltarea și rolul acesteia în viața comunităților evreiești europene. Purtătoare a unei bogate tradiții literare și muzicale, limba idiș a reprezentat timp de secole un spațiu de întâlnire între cultură, viața cotidiană și identitatea evreiască.

Un alt moment important al întâlnirii a fost dedicat scriitorului Emil Călin, laureat în 2026 al Premiului Mendele pentru Literatură Idiș. Născut la București și stabilit în Israel încă din copilărie, acesta aparține unei generații pentru care idișul reprezintă nu doar o moștenire familială, ci și o alegere culturală și literară. În dialogul purtat cu Shmuel Cohen, Emil Călin a prezentat romanul său recent, 'Zusamenbrokh' ('Prăbușire'), volum care i-a adus recunoașterea prin acest premiu. Discuția a oferit publicului ocazia de a descoperi universul său literar și motivația de a continua să scrie într-o limbă care poartă cu sine istoria și experiența generațiilor de evrei din Europa Centrală și de Est. Parcursul său demonstrează că idișul nu aparține exclusiv trecutului, ci rămâne o limbă vie, capabilă să inspire și să genereze literatură contemporană.

Atmosfera întâlnirii a fost completată de muzica klezmer interpretată de frații Tzarfati, la flaut și clarinet. Sonoritățile specifice tradiției evreiești așkenaze, combinate cu sonorități românești, au adus în sală ecoul unei lumi în care muzica însoțea sărbătorile, întâlnirile de familie și momentele importante ale vieții comunitare.