Economia României ar putea scădea cu până la 1% în acest an, iar riscul de recesiune persistă și în 2027, în condițiile în care perspectivele de creștere economică pentru anul viitor sunt cuprinse între 0% și 0,5%, a declarat luni președintele CFA România, Adrian Codirlașu, la un eveniment de specialitate.

'Anul ăsta vom avea recesiune. Anul ăsta noi am venit cu o creștere pentru anul viitor între 0 și 0,5%, la fel, când restul zic 2% și deja primim feedback că suntem optimiști. Dar, în general, dacă mă uit în istorie, când România a fost în recesiune, niciodată n-a fost un singur an, au fost măcar doi. Și de asta, riscurile rămân de recesiune și pentru anul viitor, deși ar trebui să fie ușor mai bine decât în anul ăsta', a afirmat Adrian Codirlașu, la evenimentul Banking Forum organizat de Financial Intelligence.

Acesta a explicat că perspectivele economice sunt afectate de reducerea producției de energie și de evoluția consumului.

'În anul ăsta, practic, o să vedem datele pe trimestrul III, dar în momentul în care centrala de la Cernavodă e închisă și importăm, deci, pe de o parte, ne scade producția, pe de altă parte, ne scade exportul net, cu ambele componente ale PIB, nu are cum să iasă plus. Și vedem consumul, atât pe bunuri, cât mai ales pe servicii, cum evoluează. Nu văd cum să iasă plus. De asta, așteptarea mea pentru acest an este de o recesiune ușoară, undeva până în 1% scădere, și anul viitor, mă rog, dacă avem noroc, stăm pe loc', a susținut președintele CFA România.

Potrivit acestuia, dificultățile economice sunt amplificate de situația externă și de necesitatea finanțării deficitului bugetar.

'Pentru că și mediul extern este extrem de dificil și am zis anii trecuți, când vorbeam de deficite, că, având asemenea deficit, ne luăm un risc macro mare, că trebuie să finanțăm acel deficit și, dacă avem noroc că piața externă e ok, atunci îl putem finanța, dar dacă piața externă nu e ok, avem o problemă în a-l finanța, cum a fost în anul 2008, când am intrat în criză doar cu 12% datorie publică în PIB. Dar erau atunci niște scadențe la datorie, atât publică, cât și privată, care ne-au dus în criză și la Fondul Monetar', a explicat Codirlașu.

Referindu-se la inflație, acesta a arătat că majorarea prețurilor energiei reprezintă unul dintre factorii care exercită presiuni asupra economiei.

'Cu inflația am văzut că avem o recreștere a inflației. De ce? Pentru că pe noi ne-a lovit partea de energie pe toate cele trei componente. Avem criză internă pe energie electrică, e oprită centrala de la Cernavodă, deci prețurile se duc în sus când oferta scade. Apoi avem prețul gazului metan în lumea europeană. N-a mai fost așa mare din 2022, de când a pornit războiul din Ucraina. Mă rog, atunci a fost mult mai mare decât e acum, dar ca nivel, din 2022 n-a mai fost atât de mare. Deci nu are cum, de asemenea, să nu se vadă în prețuri. Și avem prețul petrolului, care acum se tranzacționează, Brent, cel relevant pentru Uniunea Europeană, undeva la 112-113 dolari pe baril. Iar dacă se și reaprinde conflictul, vă dați seama, nu are cum să scadă', a declarat Codirlașu.

În ceea ce privește evoluția cursului de schimb, acesta estimează o depreciere graduală a monedei naționale în următorii ani.

'Pentru curs, cum spuneam, avem o apreciere reală și, din cauza asta, având o apreciere reală, vom avea acest trend de ușoară depreciere a leului, gen 10-15 bani în fiecare an, mult timp de acum încolo. De asta noi avem forecast pentru anul următor undeva între 5,4 și 5,5 euro-leu la final de an', a declarat Codirlașu.

Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) estimează pentru anul 2026 o contracție a economiei de 0,4%, față de o creștere de 0,1% anticipată în prognoza anterioară, ceea ce reprezintă o revizuire în scădere cu 0,5 puncte procentuale. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)