Deficitul bugetar a urcat la 5,44% din PIB după primele nouă luni din acest an, de la 4,57% din PIB la opt luni, potrivit datelor transmise vineri de Ministerul Finanţelor Publice.

"Execuţia bugetului general consolidat în primele nouă luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 96,24 miliarde lei, respectiv 5,44% din PIB, faţă de deficitul de 56,46 miliarde lei, respectiv 3,52% din PIB, aferent celor nouă luni ale anului 2023", se arată în documentul de la Finanţe.

Veniturile totale au însumat 415,98 miliarde lei în primele nouă luni ale anului 2024, înregistrând un avans de 13% (an/an), susţinut de încasările din venituri curente - contribuţii de asigurări, TVA, impozit pe salarii şi venit, impozit pe profit, accize şi venituri nefiscale.

În acelaşi timp, cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 512,22 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 20,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele nouă luni ale anului 2024 au înregistrat o creştere cu 2,5 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023, de la 26,5% din PIB la 29% din PIB, precizează sursa citată.

La rectificarea bugetară adoptată de Guvern, deficitul pentru anul în curs a fost revizuit în creştere de la 5% din PIB la 6,94% din PIB. Consiliul Fiscal estimează, însă, că deficitul pe cash se va apropia de 8% din PIB, în 2024.

Conform datelor MF, încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 36,50 miliarde de lei, consemnând o dinamică pozitivă de 22,0% (an/an). Veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 20,5%, peste evoluţia fondului de salarii din economie (17,3%), evoluţia acestei
categorii de încasări fiind influenţată de modificarea reglementărilor privind facilităţile fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator (O.U.G. nr. 93/2023 şi Legea nr. 296/2023) şi de majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată (H.G. nr. 900/2023, iar începând cu data de 1 iulie 2024 H.G. nr. 598/2024).

Totodată, evoluţii pozitive au fost înregistrate şi în cazul încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii (58,5%) şi aferente declaraţiei unice (11,1%). Dinamica încasărilor din impozitul pe dividende continuă să se amelioreze, deşi rămâne încă în teritoriul negativ (-0,6%), pe fondul efectului de bază ridicat din ianuarie 2023 (creşterea semnificativă a dividendelor distribuite în baza situaţiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cu reţinerea cotei de impozit de 5%).

Contribuţiile de asigurări au înregistrat 140,10 miliarde de lei, în creştere cu 20,0% (an/an), peste evoluţia fondului de salarii din economie. Evoluţia acestor încasări a fost influenţată pozitiv de modificarea reglementărilor privind facilităţile fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator (O.U.G. nr. 93/2023 şi Legea nr. 296/2023), majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată (H.G. nr. 900/2023, iar începând cu data de 1 iulie 2024 H.G. nr. 598/2024) şi majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată pentru sectoarele construcţii, agricol şi industria alimentară (O.U.G. nr. 93/2023), iar negativ de restituirea sumelor reţinute cu titlul de CASS din veniturile din pensii (efect bugetar de -0,14 miliarde lei, conform O.U.G. nr. 4/2023).

Încasările din impozitul pe profit au însumat 24,58 miliarde de lei, consemnând o creştere de 20,5% (an/an), susţinută de avansul veniturilor din impozitul pe profit, inclusiv impozitul minim pe cifra de afaceri de la agenţii economici şi impozitul pe profit de la bănci comerciale. Evoluţia acestei categorii de încasări a fost influenţată negativ de redirecţionarea din impozitul pe profit a sumei pentru efectuarea de sponsorizări şi/sau acte de mecenat, conform Legii nr. 322/2021 (-0,6 miliarde de lei).

Încasările nete din TVA au înregistrat 88,01 miliarde de lei, în creştere cu 17,2% (an/an). De asemenea, valoarea restituirilor de TVA s-a majorat cu 0,8% faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (22,59 miliarde lei în ianuarie - septembrie 2024, comparativ cu 22,41 miliarde de lei în ianuarie - septembrie 2023). Evoluţia încasărilor din taxa pe valoare adăugată a fost susţinută şi de modificările fiscale aduse prin Legea nr.296/2023, precum creşterea cotei de TVA pentru alimente cu zahăr adăugat (peste 10g/100g produs), pentru dreptul de utilizare a facilităţilor sportive, transportul de persoane în scop turistic, pentru livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale, livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă.

Veniturile din accize au însumat 31,99 miliarde de lei, înregistrând o creştere de 17,1%, susţinută de sporul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+23,1%), în contextul unei evoluţii favorabile a consumului de carburanţi. Totodată, încasările din accizele pentru produsele din tutun au consemnat o dinamică pozitivă, de 7,5%. Evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.

Veniturile nefiscale au însumat 38,45 miliarde de lei, înregistrând un avans de 18,7% (an/an), susţinut de încasările din dividende şi vărsăminte din veniturile nete ale BNR.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 24,52 miliarde de lei, în scădere cu 24,8% (an/an).

Pe de altă parte, cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 512,22 miliarde de lei au crescut în termeni nominali cu 20,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele nouă luni ale anului 2024 au înregistrat o creştere cu 2,5 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023, de la 26,5% din PIB la 29,0% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 119,49 miliarde lei, în creştere cu 23,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 6,8% din PIB, cu 0,73 puncte procentuale mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, ţinând cont de creşterile salariale acordate în anul 2023, respectiv în anul 2024.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost de 66,12 miliarde lei, în creştere cu 22,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 15,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 25,6% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 26,62 miliarde de lei, cu 3,06 miliarde de lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 165,66 miliarde de lei în creştere cu 14,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.
Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2024, cu 13,8% a punctului de pensie, respectiv de la 1.785 lei la 2.032 lei, a indemnizaţiei sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.125 lei la 1.281 lei, respectiv de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie a.c., în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv pe cele nouă luni ale anului 2024, au fost în sumă de 3,13 miliarde de lei.

Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 13,8 miliarde de lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (3,20 miliarde de lei) care reprezintă 23,2% din total subvenţii.

Alte cheltuieli au fost de 12,09 miliarde de lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, despăgubiri civile, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor potrivit Legii nr.165/2013 şi a Legii nr.164/2014.

Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 33,35 miliarde de lei.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 74,93 miliarde de lei, în creştere cu 37,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 54,33 miliarde de lei. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)