Condițiile legislative, administrative, financiare, tehnice și operaționale îngreunează activitatea companiilor care gestionează deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE), potrivit unui studiu realizat de Consiliul Concurenței.

Aplicate simultan, aceste condiții pot limita atât intrarea, cât și menținerea operatorilor pe piață, reducând presiunea concurențială și afectând capacitatea sistemului de a gestiona volumele tot mai mari de echipamente electrice și electronice (EEE).

'Obiectivele de mediu trebuie susținute prin reguli clare, proporționale și ușor de aplicat. Suprapunerea cerințelor de licențiere, autorizare și certificare riscă să limiteze accesul operatorilor pe piață și să pună presiune asupra capacității de gestionare a DEEE, cu efecte asupra costurilor suportate de producători și consumatori. De aceea, trebuie identificate soluții mai puțin restrictive, fără diminuarea standardelor de protecție a mediului', a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

Potrivit unui comunicat de presă al instituției, cerințele de licențiere pot limita accesul pe piață.

Sistemul de gestionare a DEEE implică colaborarea dintre mai mulți actori care asigură colectarea, tratarea, reciclarea și eliminarea în siguranță. Astfel, sistemul funcționează pe principiul răspunderii extinse a producătorului (REP), conform căruia producătorii și importatorii de EEE răspund financiar și operațional pentru gestionarea deșeurilor generate de produsele introduse pe piață. În România, aceștia și-au transferat obligațiile către organizații colective (numite organizații de transfer de responsabilitate - OTR) care finanțează și organizează colectarea și tratarea DEEE.

Odată cu adoptarea unei noi legislații, în 2024, condițiile de autorizare/licențiere în domeniul DEEE au devenit considerabil mai stricte decât cele pentru gestionarea altor categorii de deșeuri. Procedurile de autorizare pentru tratatori presupun documentație extinsă, investiții în infrastructură, demonstrarea capacității tehnice și respectarea unor standarde de mediu riguroase.

În cazul OTR, noile prevederi legislative condiționează licențierea de deținerea unei cote de piață de cel puțin 5% pentru cel puțin o categorie de EEE și de constituirea unei garanții de două milioane de lei în favoarea Administrației Fondului pentru Mediu (AFM). Garanția trebuie acoperită din surse proprii, credite sau contribuții ale acționarilor, fără utilizarea sumelor colectate de la producătorii de EEE pentru care au preluat REP (Timbrul verde). Aceste cerințe pot afecta, în special, sustenabilitatea și accesul pe piață al organizațiilor mici și mijlocii.

Ca urmare, odată cu înăsprirea cerințelor de licențiere și creșterea costurilor administrative și operaționale, numărul OTR a scăzut de la 19 în perioada 2021-2023, la 14 OTR în 2026. În acest context, reducerea în continuare a numărului de OTR poate limita opțiunile producătorilor de alegere a unui OTR și poate consolida poziția organizațiilor care dispun de resursele necesare pentru conformare.

De asemenea, condițiile tehnice și de certificare pot limita capacitatea de tratare, conform studiului menționat.

Operatorii de tratare trebuie să se conformeze cu standardele Comitetului European de Standardizare în Electrotehnică (CENELEC), ceea ce înseamnă investiții importante în echipamente, spații, sisteme de monitorizare și personal calificat. Lipsa organismelor de certificare acreditate la nivel național face procesul mai costisitor și mai dificil, iar parteneriatele obligatorii cu producători de EEE sau cu OTR, necesare pentru obținerea autorizației de mediu, constituie o condiție suplimentară de acces.

Această situație transformă conformarea într-un proces accesibil în principal operatorilor mari, cu resurse financiare și tehnice solide.

Distribuția inegală a infrastructurii amplifică efectele acestor condiții, având în vedere că, la nivelul anului 2024, circa o treime din județele României nu dețineau o unitate de tratare autorizată. Astfel, 20 de județe aveau între 1 și 5 unități, 7 județe între 6 și 14, iar 3 județe depășeau 15 puncte de lucru. Bucureștiul și județul Ilfov cumulau 40 de unități de tratare a DEEE.

Această asimetrie, dată de gradul ridicat de concentrare în anumite zone geografice, alături de înăsprirea condițiilor de autorizare generează riscuri de reducere a capacității de tratare și de creștere a dependenței de un număr limitat de operatori.

Studiul Consiliului Concurenței arată că în perioada 2020-2025, cantitatea de EEE introdusă pe piață a crescut de la aproximativ 319.000 de tone la peste 474.000 de tone, iar volumul de DEEE colectat s-a majorat de la 86.000 la 211.000 de tone. Astfel, rata estimată de colectare a urcat de la 33% în 2020 la 57% în 2025, apropiindu-se de ținta europeană de 65%.

Eficiența colectării s-a îmbunătățit semnificativ în această perioadă. Dacă în 2020 se colecta mai puțin de jumătate din cantitatea de DEEE generată, în 2025 volumul colectat, de 11 kg/locuitor, s-a apropiat de cel generat, de 13 kg/locuitor.

Potrivit sursei citate, costurile totale ale sistemului de gestionare a DEEE sunt în creștere. Timbrul verde - contribuția plătită de consumatori la achiziționarea unui produs EEE nou - acoperă costurile de colectare, transport și tratare. Fondurile provenite din Timbrul verde sunt colectate de producători și importatori și transferate OTR pentru finanțarea gestionării DEEE. Valoarea contribuției este stabilită de OTR cu care producătorul sau importatorul are contract de transfer de responsabilitate, în funcție de categoria, dimensiunile și greutatea produsului, precum și de complexitatea reciclării acestuia.

CC menționează că România înregistrează contribuții financiare mai mari decât state precum Olanda, Belgia, Irlanda, Portugalia, Italia și Spania, ceea ce indică o presiune financiară mai ridicată asupra producătorilor și, indirect, asupra consumatorilor. Spre exemplu, în 2023, contribuția aferentă gestionării DEEE a fost de aproximativ 4,4 euro/locuitor în România, comparativ cu 3,3 euro/locuitor în Olanda și 1,7 euro/locuitor în Italia.

Compararea ofertelor este îngreunată și de faptul că fiecare OTR împarte cele șase categorii de EEE în subcategorii proprii și publică tarifele în funcție de această clasificare. De exemplu, în cadrul categoriei 2, monitoarele și televizoarele sunt grupate diferit de fiecare OTR. Nivelurile tarifare diferă considerabil între organizații.
În anul 2026, pentru telefoanele mobile, tarifele erau cuprinse între 0,1 lei/bucată și 2,5 lei/bucată, nivelul maxim fiind de 25 de ori mai mare decât cel minim.

Consiliul Concurenței recomandă Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) realizarea unei analize de impact pentru a stabili dacă obiectivele de mediu urmărite prin condițiile de licențiere și autorizare pot fi atinse prin măsuri administrative mai puțin restrictive și proporționale cu scopul urmărit. Demersul ar trebui să includă reanalizarea condiționărilor, respectiv, pragul de minim 5% al cifrei de afaceri necesar pentru re-licențierea organizațiilor colective, garanția fixă de două milioane de lei ce trebuie achitată de către acestea către AFM, precum și efectele cerințelor de certificare asupra operatorilor mici și mijlocii din domeniul tratării DEEE.

De asemenea, autoritatea de concurență recomandă MMAP evaluarea posibilității de a standardiza subcategoriile de EEE utilizate de organizațiile colective în stabilirea și afișarea tarifelor Timbrului verde, pentru ca producătorii să poată realiza o comparație obiectivă a ofertelor.

Raportul integral - 'Studiu privind structura și evoluția concurenței în sectorul gestionării deșeurilor de echipamente electrice și electronice' - poate fi consultat pe pagina de internet a instituției. Consiliul Concurenței invită toate persoanele, companiile și asociațiile interesate să trimită observații, propuneri sau sugestii până la data de 2 noiembrie 2026. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)