FIC: Investitorii pun investiţiile în aşteptare; principalele cauze pentru deteriorarea percepţiei rămân incertitudinile legislative şi fiscalitatea
Numărul companiilor care au planificat majorări ale investiţiilor în România s-a redus până la cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani şi tot în scădere este şi atractivitatea proiectelor din România în comparaţie cu locaţiile similare, potrivit celei mai recente ediţii a sondajului efectuat de Consiliul Investitorilor Străini (FIC) - Business Sentiment Index (BSI).
"Investitorii pun investiţiile în aşteptare, conform celei mai recente ediţii a sondajului efectuat de Consiliul Investitorilor Străini (FIC) - Business Sentiment Index (BSI). Mai puţine companii, doar 36% dintre respondenţi (cu 6% mai puţin decât în ediţia de primăvară), au planificate majorări de investiţii pentru următoarele 12 luni (acesta fiind cel mai scăzut nivel înregistrat din anul 2020 până în prezent), în timp ce 43% dintre companii vor menţine investiţiile la fel ca în anul precedent, iar 22% le vor reduce. Totodată, 71% dintre companii vor continua reducerea costurilor pentru perioada următoare", se arată într-un comunicat al FIC transmis joi AGERPRES.
Potrivit sursei citate, atractivitatea proiectelor din România în comparaţie cu locaţiile similare s-a redus de la ultima ediţie a BSI (44% faţă de 53% în martie 2024), iar 24% dintre respondenţi consideră România mai puţin atractivă decât locaţiile din regiune.
"România rămâne necompetitivă din punct de vedere al birocraţiei şi al consecvenţei aplicării politicilor (80%), al poverii de reglementare (64%), al fiscalităţii şi al infrastructurii (50%). Disponibilitatea unei forţe de muncă adecvate este singura considerată competitivă (62%)", subliniază sursa citată.
Principalele cauze pentru această deteriorare a percepţiei investitorilor rămân neclarităţile/ incertitudinile legislative (80%) şi fiscalitatea (70%).
În context, FIC precizează că rezultatele ultimelor ediţii BSI sunt confirmate şi de cele mai recente date publicate de BNR în ceea ce priveşte fluxul net de investiţii străine directe înregistrat în anul 2023, de 6,7 miliarde euro, în scădere cu 36,3% faţă de valoarea înregistrată în anul 2022. În primele şapte luni ale anului 2024, investiţiile străine au fost, de asemenea, cu 23% mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Cu toate acestea, peste jumătate din respondenţi (65%) se aşteaptă ca veniturile din afacerile din România pentru anul viitor să crească faţă de anul precedent, iar 66% se aşteaptă la creştere pe piaţa internă, în timp ce pe piaţa de export, 50% se aşteaptă la creştere şi 44% la stagnare (valori similare cu ediţia din primăvară).
Mediul de business a identificat drept avantaje pentru afaceri şi relaţii comerciale fondurile UE şi reformele PNRR, tranziţia energetică şi stimulentele fiscale pentru investiţiile în cercetare şi dezvoltare.
Potrivit organizaţiei, companiile respondente fac parte din diferite sectoare de activitate definite în sens larg - producţie, comerţ, servicii şi construcţii. Totodată, 55% au înregistrat o cifră de afaceri de peste 1 miliard de lei şi 59% au un număr total de angajaţi ce depăşeşte 1000 de persoane. Cifra de afaceri a tuturor companiilor membre FIC a reprezentat aproximativ 22% din PIB-ul nominal în 2023, respectiv aproape 348 miliarde lei.
"Dezvoltarea pe termen lung nu se va putea baza doar pe surse publice, ci va depinde semnificativ de atragerea de noi investiţii străine directe şi de menţinerea şi stimularea celor deja prezente în ţară. FIC atrage atenţia că este nevoie de o viziune pe termen lung pentru a asigura o dezvoltare constantă şi sustenabilă a economiei. De asemenea, în perioada următoare România trebuie să contureze un plan de ajustare al deficitului bugetar cu principii clare şi sănătoase pentru a reduce presiunea deficitelor gemene, dar şi pentru a asigura predictibilitatea necesară investiţiilor private mari", avertizează sursa citată.
FIC analizează domeniile cheie pentru economie dintr-o perspectivă strategică, pe termen mediu-lung, conformă cu bunele practici din alte ţări, dar şi actualizată la specificităţile României, pentru a veni în sprijinul autorităţilor în conturarea unei viziuni pe termen lung, precizează organizaţia.
"În acest sens, am derulat mai multe proiecte şi analize - Va Urma, Cartea Albă, Studiul privind investiţiile străine directe - cu scopul de a identifica blocajele actuale, oportunităţile şi provocările pe care le are România, dar şi măsurile care ar putea accelera dezvoltarea economică şi competitivitatea ţării în regiune. Totodată, am analizat recomandările şi rapoartele instituţiilor internaţionale pentru România (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică - OECD, Banca Mondială, Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional - FMI), dar şi ţintele şi reformele asumate prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR)", se mai arată în comunicat.
În aceste condiţii, investitorii străini au şi câteva recomandări pentru dezvoltarea economiei româneşti. Acestea vizează reforma sistemului fiscal, reducerea deficitului bugetar prin creşterea colectării veniturilor şi controlul cheltuielilor şi reforme în sistemele publice de sănătate şi educaţie.
De asemenea, în ceea ce priveşte tranziţia energetică, FIC propune o colaborare mai puternică între industrii, guvern şi alte instituţii, pentru o mai bună structurare a cadrului de reglementare şi a opţiunilor de finanţare şi implementarea noilor tehnologii (CCUS, biometan, baterii/active flexibile, hidrogen etc.) care ar favoriza inovarea şi schimbul de cunoştinţe şi ar permite identificarea celor mai rentabile soluţii în toate sectoarele economice, dar şi în sectorul public.
Referitor la mediul de afaceri, recomandările organizaţiei sunt, pe de o parte, eliminarea constrângerilor normative (bariere administrative) care împiedică creşterea economică a firmelor productive şi raţionalizarea procedurilor administrative şi, pe de altă parte, organizarea instituţională pentru atragerea investiţiilor.
De asemenea, sunt necesare investiţii în digitalizarea instituţiilor publice şi se impune o eficientizare a companiilor de stat şi o reducere a arieratelor acestora.
"FIC este pregătit să lucreze alături de autorităţi la identificare celor mai bune măsuri de stimulare a investiţiilor în România, dar şi pentru dezvoltarea durabilă pe termen lung a economiei", subliniază documentul citat.
Cifra de afaceri a celor 110 companii membre FIC a reprezentat în anul 2023 aproximativ 22% din PIB nominal. Tot în anul respectiv, investiţiile companiilor FIC au depăşit 17 miliarde lei, reprezentând 43% din cheltuielile de capital, conform execuţiei bugetului consolidat.
Pe baza unui studiu printre membrii FIC, prin extrapolare, controlând un set de variabile (printre care cifra de afaceri, numărul de angajaţi şi impozitul pe profit), precum şi atribute legate de obiectul de activitate, contribuţia tuturor companiilor membre FIC la Bugetul general consolidat a fost estimată la 82 miliarde lei, ceea ce reprezintă 18% din veniturile curente încasate de stat în 2023. AGERPRES/(AS - editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Trei sferturi dintre IMM-urile globale consideră că pot face față unui atac cibernetic (raport)
Trei sferturi dintre IMM-urile globale (75%) se consideră fie foarte încrezătoare, fie relativ încrezătoare în capacitatea de a face față și de a se redresa în urma unui atac cibernetic, iar ponderea crește la 81% în rândul companiilor care au trecut, deja, prin mai mult de un incident, relevă datele incluse în Indicele Eset privind
INS: Mărfurile încărcate și descărcate în porturile în care sunt operate nave maritime au totalizat 11,15 milioane de tone, în TI
Mărfurile încărcate și descărcate în porturile în care sunt operate nave maritime au totalizat 11,153 milioane tone, în trimestrul I din 2026, iar transportul maritim de containere a însumat 203.000 de containere standard (TEU), conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS). Potrivit INS, în primele
Riscul de finanțare rămâne redus la nivelul sectorului bancar românesc (raport)
Depozitele atrase de bănci de la clientela nebancară au crescut, anul trecut, cu 7,1%, de la 706,676 miliarde lei în decembrie 2024 la 756,589 miliarde de lei în decembrie 2025, în timp ce finanțarea de la băncile-mamă a urcat cu aproximativ 24%, până la 22,77 miliarde de lei, potrivit Raportului anual 2025, publicat de Banca Națională a Românie
ANPC a amendat cu peste 3,8 millioane de lei operatori economici din domeniul alimentar
Inspectorii din cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) au aplicat amenzi de peste 3,8 milioane lei pentru nereguli constatate în comercializarea produselor alimentare și în cazul condițiilor de prestare a serviciilor, în urma unor controale derulate în perioada 22 - 26 iunie. Potrivit unui comunicat se presă
Ministerul Finanțelor a atras, vineri, aproape 375 de milioane de lei de la bănci, suplimentar la licitațiile de joi
Ministerul Finanțelor a atras, vineri, 374,9 milioane de lei de la bănci, suplimentar la cele două licitații de joi, când a împrumutat 2,498 miliarde de lei de la bănci, prin două emisiuni de obligațiuni de stat, cu dobânzi de 6,69% pe an și, respectiv, 6,23% pe an, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).
Bursa de la București a închis în scădere ședința de vineri
Bursa de Valori București (BVB) a închis în scădere pe majoritatea indicilor ședința de tranzacționare de vineri, iar rulajul total s-a ridicat la 84,62 milioane lei (16,15 milioane euro). Principalul indice al Bursei, BET, care include cele mai tranzacționate 20 de companii listate pe Piața Reglementată, a scăzut cu 0,10%, pâ
Nazare: Prin decizia de astăzi, Comisia Europeană confirmă că BID este construită pe un model solid, compatibil cu normele europene
Decizia Comisiei Europene privind Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) confirmă faptul că banca națională de dezvoltare a României este construită pe un model solid, compatibil cu normele europene, potrivit ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare. Comisia Europeană a aprobat vineri măsurile notificate de Ministerul Finanțelor pentru
Valoarea totală a deținerilor de instrumente financiare la Depozitarul Central a depășit 81 de miliarde de euro în primul trimestru
Valoarea totală a deținerilor de instrumente financiare la Depozitarul Central a depășit 414,5 miliarde de lei, respectiv 81,3 miliarde de euro, la sfârșitul primului trimestru al anului 2026, din care acțiunile au reprezentat 361,4 miliarde de lei (70,9 miliarde de de euro), potrivit raportului privind evoluția pieței de capital, publicat vineri de Autoritatea
Ministerul Energiei: Plăți de peste 110 milioane de lei prin PNRR, în primele șase luni
Valoarea plăților efectuate din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în 2026, până la acest moment, a depășit 110 milioane de euro, a anunțat Ministerul Energiei, rpintr-un comunicat. Potrivit sursei citate, în intervalul 22 - 26 iunie 2026, au fost autorizate și efectuate plăți pentru opt cereri de transfer
Valoarea totală înregistrată pe SMT a crescut aprope 45% în primul trimestru al acestui an (raport)
Valoarea totală înregistrată pe Sistemul Multilateral de Tranzacționare (SMT) în primul trimestru al anului 2026 a depășit 192 milioane lei, în creștere cu 44,84% comparativ cu valoarea înregistrată aceeași perioadă a anului anterior, conform Raportului privind evoluția pieței de capital în trimestrul I din 2026, publicat vineri de Autor
Valoarea totală tranzacţionată cu acţiuni,drepturi şi unităţi de fond, pe piaţa Reglementată a BVB, a fost de 8, 19 miliarde lei, în T1 2026
Valoarea totală tranzacționată cu acțiuni, drepturi și unități de fond pe piața Reglementată a Bursei de Valori București a fost de 8,19 miliarde lei pe parcursul primului trimestru din 2026, cu o creștere semnificativă față de nivelul înregistrat anul anterior, numărul de tranzacții crescând cu aproximativ 111%, potrivit raportului Autorității de Suprave
Valoarea tranzacționată pe piața reglementată a BVB și SMT a crescut cu peste 40%, în T1 din 2026 (raport)
Valoarea totală tranzacționată pe piața reglementată a Bursei de Valori București (BVB) și Sistemul Multilateral de Tranzacționare (SMT) a atins nivelul de 14,18 miliarde de lei, în primele trei luni ale acestui an, în creștere cu 40,49% comparativ cu aceeași perioadă din 2025, reiese din sinteza raportului privind evoluția pieței de capital în prim
România a semnat, la reuniunea miniștrilor Energiei, acordul tripartit privind stocarea energiei
Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a semnat vineri, în Luxemburg, acordul tripartit privind stocarea energiei, la reuniunea miniștrilor Energiei ai Uniunii Europene. 'Am semnat astăzi, alături de miniștrii energiei din statele Uniunii Europene, acordul tripartit privind stocarea energiei. Acest acord sec
Creditarea sectorului real de către IFN a consemnat o creștere și în 2025, de 16%
Creditarea sectorului real de către IFN și-a menținut ritmul susținut de creștere, ajungând la 65,4 miliarde lei (+16%) la sfârșitul anului 2025, conform Raportului anual 2025, publicat vineri de banca centrală. Această evoluție vine după o creștere de 14% atât în 2024, cât și în 2023, și a fost înregi
Buzoianu: Protejarea Dunării înseamnă cooperare între state, instituții, comunități locale, specialiști, ONG-uri și cetățeni
Protejarea fluviului Dunărea cere cooperare între state, între instituții, între comunități locale, specialiști, organizații neguvernamentale și cetățeni, iar asta trebuie să însemne mai mult decât declarații, susține ministra interimară a Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu. 'Dunărea înseamnă













