Cele mai multe state au susţinut, la reuniunea Consiliului miniştrilor Energiei, ideea că avem nevoie de cât mai multe interconexiuni, cât mai repede, iar Bulgaria şi Grecia au cerut să putem activa anumite mecanisme de protecţie a consumatorului final şi eventual, o taxare a producătorilor inframarginali, a declarat, miercuri, pentru AGERPRES, ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

"La masa Consiliului de miniştri, cele mai multe state au susţinut la scenă deschisă ideea României şi a Greciei, şi a Bulgariei că avem nevoie de mai multe interconexiuni şi cât mai repede. Problema mare este că ele nu se pot face de pe o zi pe alta, ca orice proiecte de infrastructură, după cum bine constatăm şi noi, după 30 de ani în care nu s-a făcut mare lucru. Şi atunci, pe termen scurt, grecii şi bulgarii au cerut să putem activa anumite mecanisme de protecţie a consumatorului final şi, eventual, cu o taxare a producătorilor inframarginali, adică cei care se bucură de profituri excepţionale.(...) Atunci o asemenea schemă de sprijin să poată fi alimentată în continuare din taxarea acestor profituri, ceea ce pe legislaţia actuală europeană nu este permis, drept care şi România este, aşa cum ştim, într-o cauză de infringement. De fapt, în două cauze", a explicat Burduja.

El a adăugat că s-a cerut ca, în momentul în care se constată că piaţa se decuplează şi noi plătim de şase, opt, zece ori mai mult decât statele din vestul Europei, să se permită în mod excepţional şi genul acesta de mecanisme, pentru că pe legislaţia actuală europeană se permite protecţia consumatorului final ţintită.

"Dar din ce alimentezi schema asta de protecţie? În mod normal tot din sectorul energetic ar trebui, prin această impozitare, fără să afectezi perspectivele de investiţii şi potenţialul de investiţii al producătorilor cu costuri mici", a punctat ministrul.

Sebastian Burduja a participat marţi la Reuniunea Consiliului Transporturi, Telecomunicaţii şi Energie, de la Luxemburg.

Acesta a scris miercuri, pe pagina sa de Facebook, că a propus la reuniune o monitorizare strictă din partea Comisiei Europene a capacităţii fluxurilor transfrontaliere în ţările de tranzit, unde există linii, dar nu sunt folosite decât în mică măsură, şi o coordonare a lucrărilor de mentenanţă care pot bloca brusc anumite interconexiuni, ceea ce duce la creşterea masivă a preţurilor.

În contextul în care, potrivit oficialului român, preţurile la energie în Europa de Est sunt, de câteva luni, mult mai mari decât cele din Europa de Vest, alte soluţii avansate de acesta se referă la accelerarea investiţiilor în interconexiuni noi şi la măsuri excepţionale pe termen scurt pentru protejarea cetăţenilor europeni şi a economiilor statelor membre.

"La reuniunea din Luxemburg a miniştrilor Energiei din UE, am ales să spun adevărul: preţurile la energie în Europa de Est sunt, de câteva luni, mult mai mari decât cele din Europa de Vest. Este incorect şi inacceptabil, dacă vorbim de o singură Europă, cu o piaţă unică. Ne-am săturat să fim "pe roşu" pe harta preţurilor la energie. Poziţia comună a României, Greciei şi Bulgariei s-a bucurat de un larg sprijin. Am explicat deschis ce se întâmplă. Lipsesc interconexiunile în centrul Europei, iar Ucraina are nevoie de tot mai multă energie de import, deşi în anii trecuţi era net exportator. Chiar dacă până în aprilie facturile românilor sunt plafonate, iar aceste presiuni nu se resimt, e o chestiune de principiu şi de competitivitate pe termen lung. În aceste condiţii, cum poate o companie românească să concureze cu una din Europa de Vest, nemaivorbind de cele din restul lumii?", a scris Burduja pe pagina sa de Facebook.

În ceea ce priveşte solicitarea sa privind măsurile excepţionale pe termen scurt pentru protejarea cetăţenilor europeni şi a economiilor statelor membre, Sebastian Burduja a explicat că trebuie asigurări că în UE piaţa de energie funcţionează echitabil pentru toată lumea, iar nedreptăţile sunt corectate rapid.

România, Bulgaria şi Grecia au transmis Comisiei Europene o Scrisoare în care se arată că deficitul interconectării transfrontaliere împiedică fluxurile eficiente de energie în regiunea SEE (sud-estul Europei) în perioadele critice, exacerbând creşterea preţurilor, în special seara, în orele de vârf, când generarea din surse regenerabile se diminuează.

În acest context, dezvoltarea acestor interconectări, indiferent dacă sunt sau nu proiecte de interes comun (PCI), este crucială pentru atenuarea congestiei şi armonizarea preţurilor transfrontaliere, se precizează în documentul citat.

"Integrarea limitată a pieţelor noastre regionale de electricitate cu sistemul mai amplu al UE a avut ca rezultat divergenţe de preţ, disparităţile depăşind deseori 50-100 euro/MWh. Pentru restabilirea coeziunii pieţei şi îmbunătăţirea stabilităţii preţurilor, este esenţială accelerarea investiţiilor în infrastructură şi integrarea mai strânsă a pieţelor noastre cu "day ahead market" din UE (piaţa pentru ziua următoare) din UE. Disponibilitatea surselor flexibile de generare a energiei, în special cea hidroelectrică, este constrânsă de seceta prelungită, ceea ce a dus la o dependenţă mai ridicată de centralele pe bază de cărbune şi gaze. Această situaţie scoate în evidenţă necesitatea urgentă pentru investiţii în capacităţi curate şi flexibile de generare a energiei", subliniază Scrisoarea.

Mai mult, modificarea fluxurilor tradiţionale de electricitate, în urma conflictului din Ucraina, a făcut ca regiunea SEE să devină importator net, ceea ce a pus o presiune suplimentară pe sistem şi pe aprovizionare, ducând la preţuri mai ridicate.

În aceste condiţii, cele trei ţări au propus mai multe măsuri pe termen scurt şi lung pentru rezolvarea situaţiei.

Pe termen scurt ar trebui luate în considerare măsuri imediate, cum ar fi impozitarea producătorilor de electricitate inframarginali şi a veniturilor traderilor. Aceste măsuri ar atenua profiturile excepţionale obţinute de producătorii care beneficiază de actualul mediu al preţurilor fără să reflecte costul real al generării. Veniturile generate din astfel de impozite ar putea fi redistribuite pentru atenuarea poverii asupra consumatorilor şi stabilizarea pieţei pe termen scurt. Mai mult, ar trebui dezvoltate noi produse de către operatori adecvate cererii şi ar trebui consolidată cooperarea între autorităţile naţionale de reglementare care monitorizează piaţa.

"Pe termen lung, cerem Comisiei Europene să prioritizeze dezvoltarea infrastructurii esenţiale de interconectare în sud-estul Europei, incluzând proiectele care nu sunt de interes comun. Astfel s-ar atenua decalajele existente în capacitatea transfrontalieră şi s-ar facilita fluxuri mai constante de electricitate. În plus, îmbunătăţirea cuplării pieţei pentru ţările UE din afara SEE este necesară pentru a integra regiunea mai eficient în piaţa energiei UE, ar reduce creşterile de preţuri şi ar îmbunătăţi concurenţa", se precizează în document. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu)