Obiectivul autorităţilor de la Bucureşti este o reducere anuală a deficitului bugetar cu 0,74% din PIB astfel încât, în 2031, soldul negativ să scadă la 2,4% din PIB, au declarat, miercuri, pentru Agerpres, surse guvernamentale.

Acesta este inclus în Planul fiscal care ar trebui depus la Bruxelles până în data de 25 octombrie.

"Planul fiscal propune măsuri pentru reducerea graduală a deficitului bugetar la un nivel sustenabil, compatibil cu cerinţele Uniunii Europene. Obiectivul este de a reduce deficitul cu 0,74% din PIB anual, prin ajustarea cheltuielilor şi îmbunătăţirea colectării veniturilor. Prin reformele asumate se asigură o traiectorie de ajustare a deficitului bugetar pentru o perioadă de 7 ani, având ca punct de sfârşit anul 2031 cu un deficit bugetar de 2,4% din PIB. Consolidarea sustenabilităţii finanţelor publice pentru perioada 2025-2031 se va face cu încadrarea în valorile indicatorilor macroeconomici prevăzuţi în TFUE, respectiv un deficit bugetar de 3% din PIB şi o datorie publică de sub 60% din PIB", au precizat sursele citate.

Potrivit acestora, planul prevede păstrarea cotei unice de impozitare, abordare care asigură continuitatea unui sistem fiscal simplificat, uşor de administrat şi predictibil pentru contribuabili, fără a introduce impozitări progresive. Planul nu implică scăderea pragului de impozitare pentru microîntreprinderi, permiţând acestora să îşi menţină beneficiile fiscale existente, au menţionat sursele.

Pe de altă parte, documentul prevedere asigurarea unui ritm anual de investiţii publice pentru a asigura absorbţia integrală a fondurilor europene alocate prin Politica de Coeziune de 46 miliarde de euro precum şi prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă de peste 29,7 miliarde de euro care corespunde cu implementarea unui volum de investiţii de peste 7,9% din PIB în anul 2025, 7,7% din PIB în anul 2026, 6,6% din PIB în anul 2027 pentru ca în ultima parte a PFTM ritmul mediu anual al investiţiilor să fie de peste 5% din PIB.

Cheltuielile cu investiţiile estimate pentru perioada 2024-2031 se ridică la peste 1.147 miliarde lei, astfel: 120 miliarde de lei (6,79% din PIB) în acest an, 149,9 miliarde lei (7,87% din PIB) în 2025, 158,3 miliarde lei (7,73% din PIB) în 2026, 144,5 miliarde lei (6,58% din PIB) în 2027, 143,1 miliarde lei (6,09% din PIB) în 2028, 144,7 miliarde lei (5,77% din PIB) în 2029, 144 miliarde lei (5,38% din PIB) în 2030 şi 142,8 miliarde lei (5,02% din PIB) în 2031.

Planul pe 7 ani pentru reducerea deficitului bugetar prevede crearea cadrului legal pentru susţinerea investiţiilor strategice în economie pentru industria prelucrătoare, scopul fiind de a asigura tranziţia verde şi digitală pentru industria prelucrătoare din România precum şi de a crea accesul la granturi alocate din bugetul de stat în funcţie de specificul investiţiilor, la facilităţi fiscale, acces la utilităţi publice şi accesul la autorizarea investiţiilor necesare prin debirocratizarea sistemului de acordarea a avizelor şi acordurilor specific pentru acele categorii de investiţii care depăşesc valoarea de 150 milioane euro.

Totodată, documentul urmăreşte creşterea eficienţei, transparenţei şi responsabilităţii fiscale în utilizarea fondurilor publice iar pentru acest obiectiv se vor introduce măsuri menite să controleze depăşirile nejustificate de costuri, să implementeze evaluări sistematice ale cheltuielilor şi să extindă achiziţiile centralizate.

"Fiecare categorie de cheltuieli publice va fi asociată cu indicatori de performanţă. Scopul acestora este de a evalua eficienţa şi impactul real al cheltuielilor bugetare şi de a ajusta resursele alocate în funcţie de rezultate. De asemenea, o componentă cheie a planului este digitalizarea proceselor legate de gestionarea cheltuielilor publice, ceea ce va conduce la o mai bună monitorizare, transparenţă şi eficienţă", au arătat acestea.

Autorităţile au în vedere şi crearea unei baze de date care urmăreşte costurile medii ale instituţiilor publice şi care va ajuta la identificarea deviaţiilor şi a cheltuielilor excesive. "În acest sens, prin utilizarea informaţiilor furnizate de baza de date, va fi analizată posibilitatea introducerii unor normative de cheltuieli pentru instituţiile publice. Prin implementarea unui mecanism de control pentru creşteri de costuri de peste 20% faţă de medie, reforma limitează risipa şi impune o justificare riguroasă pentru orice depăşire semnificativă", arată sursa citată.

PFSTM urmăreşte asigurarea predictibilităţii sistemului fiscal pentru perioada 2025-2031 întrucât veniturile curente ale bugetului general consolidat cresc de la 29,5% din PIB în anul 2024 la 31,1% în anul 2031 determinate de implementarea jalonului 207 din PNRR privind reforma fiscală dar şi implementării măsurilor privind mai buna colectare a veniturilor bugetare care determină o creştere a veniturilor curente anual cu un procent de minimum 0,5% din PIB.

Planul prevede, totodată, un nou model de finanţe publice ale României începând cu anul 2029, respectiv de asigurare a finanţării cheltuielilor curente de funcţionare ale statului din veniturile operaţionale (curente), întrucât, potrivit documentului, deficitul activităţii curente determinat de nevoia de fonduri publice pentru funcţionarea serviciilor publice este de 0% în anul 2029, iar deficitul bugetului general consolidat în termeni ESA urmează să fie alocat pentru finanţarea cheltuielilor cu investiţiile.

Planul urmăreşte să reducă subvenţiile şi alte forme de sprijin din partea bugetului de stat pentru companiile de stat care vor fi încurajate să îşi îmbunătăţească eficienţa şi să-şi genereze veniturile necesare pentru a funcţiona autonom, fără a depinde de fonduri publice.

"Reformele vizează îmbunătăţirea gestionării patrimoniului public deţinut de companiile de stat, asigurând o mai bună utilizare a activelor şi reducând costurile asociate gestionării ineficiente a resurselor publice. Prin actualizarea periodică a tarifelor pentru serviciile publice, pe baza unor formule de indexare anuale, reforma urmăreşte alinierea acestora la nivelul tarifelor practicate în Uniunea Europeană. Totodată, se va asigura un sistem de valorificare eficientă a activelor disponibile, astfel încât acestea să fie utilizate în mod optim, contribuind la creşterea veniturilor şi la reducerea cheltuielilor inutile", au menţionat sursele.

Printre măsurile propuse pentru reducerea cheltuielilor operaţionale în companiile de stat se numără reducerea consumurilor inutile şi renegocierea contractelor cu furnizorii.

În plus, se are în vedere un sistem de achiziţii publice centralizat, care va permite obţinerea unor condiţii contractuale mai favorabile, prin consolidarea cererilor la nivel naţional. "Aceasta va duce la reducerea riscurilor legate de corupţie şi ineficienţă. Se vor introduce normative de cheltuieli care să urmărească reducerea/stabilizarea cheltuielilor de funcţionare ale principalelor categorii de servicii publice, pe baza costurilor medii pentru bunuri şi servicii calculate prin intermediul bazei de date cuprinzând informaţiile din RO e-Factura", au mai arătat sursele citate.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat miercuri că Guvernul "a ajuns la o înţelegere" cu Comisia Europeană cu privire la planul fiscal de reducere a deficitului şi a subliniat că este esenţial că experţii CE au fost de acord că România are nevoie de perioada cerută de 7 ani pentru a realiza proiecte majore de investiţii în economie.

Un purtător de cuvânt de la Comisia Europeană a declarat ulterior, pentru Reuters, că Executivul comunitar a convenit cu România prelungirea, până la 31 ianuarie 2025, a termenului limită până la care ţara poate depune planul său de reducere a deficitului bugetar.

România este vizată de o procedură de deficit excesiv încă din 2020, prin care trebuie să prezinte Comisiei Europene un plan multianual de readucere a deficitului sub pragul de 3% din PIB. AGERPRES/(AS - autor: Andreea Marinescu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Gabriela Badea)