Inovaţiile şi investiţiile în domeniul economiei circulare deschid noi linii de business pentru companiile din România, iar acest lucru va consolida competitivitatea ţării şi a Uniunii Europene şi va crea noi locuri de muncă, a afirmat preşedintele AHK România, Andreas Lier, în deschiderea dezbaterii "Mediu-Climă-Economie. România quo vadis ?".

"Colaborarea dintre mediul economic, politic şi societate este foarte importantă. Numai aşa se pot crea soluţii sustenabile şi strategii şi se pot da noi impulsuri pentru viitorul României. De asemenea, inovaţiile şi investiţiile în domeniul economiei circulare deschid noi linii de business pentru companiile din România. Acest lucru va consolida competitivitatea ţării şi a Uniunii Europene şi va crea noi locuri de muncă", a spus preşedintele AHK România, Andreas Lier, citat într-un comunicat al organizaţiei.

Reprezentanţii AHK România susţin că aerul respirat, curăţenia localităţilor, transformarea deşeurilor în resursă, adaptarea la schimbările climatice, construcţiile sustenabile, alimentaţia pe cât posibil cu produse locale sunt factori care influenţează calitatea vieţii oamenilor, mediul înconjurător, dar şi economia.

Potrivit sursei citate, transformarea provocărilor climatice în oportunităţi a fost subliniată şi de Mircea Fechet, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, care a remarcat că tema modificărilor climatice nu mai este deloc una filozofică, ci una care ne afectează viaţa.

"Europa şi România au o şansă legată de evoluţia acestor lucruri, pentru că adaptarea la efectele schimbărilor climatice e singurul lucru pe care îl putem face. Adaptarea poate să însemne investiţii, oportunităţii de business, capital în industrie, inovare. Aşa cum se întâmplă deja în ţările vestice, cred că tema anului 2025 va fi apa", a subliniat Mircea Fechet.

În prezent, există însă tehnologii de proiectare şi planificare care pot face previziuni în legătură cu schimbările climatice şi astfel se pot diminua efectele acestora asupra localităţilor, şi în special asupra oraşelor.

"Noi lucrăm deja cu software, cu oameni pregătiţi care analizează în avans sistemele de planificare adaptivă şi climatică. Nu mai trebuie să intuieşti pe unde bate vântul, cantităţile de apă sau temperatura. Ne dorim doar ca metodologia privind construcţiile să integreze mediul şi mai ales efectele produse de ceea ce construim şi dezvoltăm asupra mediului", a explicat arhitectul urbanist Eugen Pănescu.

Construcţiile şi întreaga activitate a oamenilor generează deşeuri, care din nou, influenţează clima şi calitatea vieţii, dar care pot crea şi oportunităţi economice. Conform sursei citate, una dintre acestea este transformarea deşeurilor în resurse pentru alte industrii, însă este nevoie de o reglementare care să diferenţieze un deşeu de materia primă.

"Mi-aş dori nişte standarde tehnice pentru deşeurile provenite din construcţii şi demolări şi pentru deşeurile biodegradabile, care să definească exact când încetează statutul de deşeu. Pentru că doar atunci poţi să şti ce înseamnă reciclare. Dacă nu există definiţia reciclării, n-ai cum să măsori ratele de reciclare," a spus Radu Merica, director general al RER Ecologic Group.

Reprezentanţii AHK România susţin că un prim pas în direcţia asumării curăţeniei din localităţi îl reprezintă sistemul de garanţie-returnare (SGR), care în curând va împlini un an de la lansare. Acesta este cel mai mare parteneriat public-privat de până acum din România, care după un an a reuşit reciclarea a aproximativ 80% din cantitatea de ambalaje adunate.

"SGR nu rezolvă în totalitate problema deşeurilor, dar este un bun exemplu pentru societatea românească. La finalul mandatului meu las o Românie mai curată, şi acest lucru se datorează şi SGR", a spus ministrul Fechet. El a menţionat şi câteva oportunităţi de afaceri create de SGR: fabrici de containere modulare pentru instalarea aparatelor de colectare automate, sute de noi locuri de muncă, investiţii. Totodată, ţinta este ca pe viitor să fie incluse şi alte tipuri de ambalaje precum sticla sau tetra pak.

SGR-ul, alături de eficienţa energetică, recuperarea apei sau izolarea clădirilor arată că sustenabilitatea este profitabilă, a fost opinia directorului general al REWE România, Daniel Gross. "De cele mai multe ori, sustenabilitatea aduce şi rentabilitatea superioară economică. E nevoie şi de investiţii şi acest lucru poate fi parţial sprijinite de către stat, dar mi-aş dori să promovăm mai mult avantajele sustenabilităţii. Încă există ideea că dacă eşti sustenabil, eşti mai scump. Nu este cazul, noi am încercat foarte multe proiecte şi vă pot spune că de cele mai multe ori randamentul a fost pozitiv", a explicat Gross.

Unul dintre aceste proiecte este şi Triplu RO, prin care Penny încearcă să cumpere cât mai mult de la producătorii locali, pentru a oferi produse care să aibă ingredientul principal românesc. "Este sustenabil, pentru că pe de o parte scade amprenta de CO2, iar pe de altă parte clientul îşi doreşte produse româneşti", a mai spus el, adăugând că e nevoie de investiţii pe partea de procesare a produselor alimentare.

Pentru a transforma toate aceste provocări în oportunităţi este nevoie de dialog. Acest lucru l-a subliniat şi ministrul Mircea Fechet, care a arătat în încheierea dezbaterilor, că "mediul economic este afectat de toate deciziile pe care le luăm la minister sau la guvern".

AHK România este reprezentanţa oficială a economiei germane. Înfiinţată în 2002, AHK numără peste 650 de firme-membre şi oferă companiilor o platformă importantă pentru networking, schimb de informaţii şi experienţe. De la 1 ianuarie 2020, în cadrul AHK România funcţionează şi Centrul de competenţă pentru Republica Moldova. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)