Cooperativele agricole şi-au dublat cifra de afaceri, în ultimii ani, iar în 2022, cele 1.235 de entităţi care au depus bilanţul financiar au raportat afaceri de 4,26 miliarde de lei, în creştere de aproape trei ori faţă de anul 2020, relevă o cercetare derulată de Centrul Român de Politici Europene (CRPE), în cadrul proiectului "CoopNet 3.0 - Creştem capacitatea cooperativelor micilor fermieri".

În acelaşi timp, în perioada 2017 - 2023, numărul membrilor asociaţi în cooperative agricole a crescut cu 263%, de la puţin peste 8.700 la aproape 23.000, iar principalele motivaţii invocate pentru înfiinţarea unei astfel de cooperative sunt posibilitatea de a accesa fonduri europene (85% dintre respondenţi), respectiv comercializarea produselor (84%).

Potrivit rezultatelor sondajului, reprezentanţii a aproximativ jumătate dintre cooperative au afirmat că acestea au fost înfiinţate pentru a beneficia de scutirile fiscale acordate cooperativelor agricole şi pentru a-şi eficientiza activitatea. În schimb, 15% dintre tinerele cooperativele au declarat că au accesat fonduri publice (prin PNDR 2014-2020) şi doar 6% că au obţinut fonduri de la bănci sau instituţii financiare nebancare (IFN-uri).

De asemenea, peste jumătate dintre respondenţi (54%) au invocat faptul că accesul dificil la finanţare nu este singura problemă cu care se confruntă cooperativele agricole aflate la început. Astfel, 43% dintre acestea întâmpină greutăţi în a intra pe piaţa de desfacere, iar 22% au probleme în a găsi personal calificat şi/sau pregătit pentru roluri de suport (manager, jurist, agent de vânzări). Alte provocări sunt reprezentate de lipsa de viziune pentru dezvoltare (13%) şi accesul dificil la tehnologii moderne (12%).

Cu toate acestea, datele centralizate de CRPE arată că, în doar trei ani, cooperativele şi-au dublat ponderea în agricultura din România, până la 2.620 de astfel de entităţi, în 2023, în creştere cu 70% faţă de 2020. Dintre acestea, 2.526 erau în funcţiune.

Totodată, în 2022, cifra cumulată de afaceri a celor 1.235 de cooperative care au depus bilanţul financiar a fost de aproximativ 4,26 miliarde de lei, aproape de trei ori mai mare comparativ cu nivelul de 1,6 miliarde de lei, înregistrat în 2020. Raportat la dimensiunea întregului sector al agriculturii din România, cooperativele au ajuns să reprezinte, în 2022, aproximativ 4%, faţă de 2% în 2020, dublându-şi practic cota de piaţă în numai trei ani.

O altă tendinţă ce iese în evidenţă este inversarea raportului dintre cooperativele de grad 1 (doar cu membri persoane fizice) şi cele de grad 2 (care au şi membri persoane juridice). Conform cercetării, dacă în 2017 peste trei cooperative din patru erau de grad 1, în 2020 ponderea acestora scăzuse la 63%, pentru ca în 2023 raportul să se inverseze, respectiv 33% erau cooperative de grad 1, faţă de 67% de grad 2.

Din datele Recensământului General Agricol, realizat în 2020, reiese că existau 2,88 milioane de exploataţii agricole înregistrate în România, cu aproape un milion mai puţine decât la recensământul din 2010.

"Tot în perioada 2020 - 2022 a crescut şi ponderea numerică a cooperativelor mari, cu cifre de afaceri de peste 500.000 de lei pe an, în paralel cu scăderea ponderii micilor cooperative, ale căror cifre anuale de afaceri nu depăşesc 50.000 de lei. Dacă în 2020 cooperativele mari reprezentau 39% din numărul total de cooperative, în 2022 acestea au ajuns să reprezinte, pentru prima oară, mai mult de jumătate (53%). În oglindă, ponderea micilor cooperative a scăzut rapid, de la 36% în 2020 la 23% în 2022, în timp ce cooperativele medii (cu cifre de afaceri între 50.000 şi 500.000 de lei) se menţin, ca pondere, între 20% şi 25%", notează sursa citată.

Sondajul a fost derulat de un consorţiu de ONG-uri format din Centrul Român de Politici Europene (CRPE), Fundaţia Civitas pentru Societatea Civilă Cluj (Civitas) şi Centrul Comunitar de Mediere şi Siguranţă (CMSC), cu sprijinul financiar al Romanian-American Foundation. Cercetarea a constat în două componente: un sondaj realizat pe un eşantion de 153 de cooperative tinere (înfiinţate între 2020 şi 2023), respectiv un studiu de tip "desk research" ce a folosit informaţii furnizate de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), valabile la finalul anului 2022.

Cele două studii au fost realizate de CRPE, pentru a permite comparaţii cu datele dintr-o cercetare anterioară pe aceeaşi temă, realizată de aceeaşi organizaţie în anul 2020.

Proiectul CoopNet 3.0 este o extensie a activităţii din ultimii zece ani a unui consorţiu de organizaţii neguvernamentale format din Centrul Român de Politici Europene (CRPE), Fundaţia Civitas pentru Societatea Civilă Cluj (Civitas) şi Centrul Comunitar de Mediere şi Siguranţă (CMSC), proiect susţinut financiar de Romanian-American Foundation.

CRPE este unul dintre principalele think-tank-uri româneşti specializate în afaceri europene, care realizează, din 2009, cercetări în domeniul politicilor publice europene şi naţionale, implementează campanii de advocacy, dezbateri publice, programe de formare şi campanii de implicare civică a cetăţenilor în diferite domenii, precum democraţie şi buna guvernare, agricultură şi dezvoltare rurală. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)