Cooperativele agricole din România şi-au dublat cifra de afaceri, în ultimii ani (sondaj)
Cooperativele agricole şi-au dublat cifra de afaceri, în ultimii ani, iar în 2022, cele 1.235 de entităţi care au depus bilanţul financiar au raportat afaceri de 4,26 miliarde de lei, în creştere de aproape trei ori faţă de anul 2020, relevă o cercetare derulată de Centrul Român de Politici Europene (CRPE), în cadrul proiectului "CoopNet 3.0 - Creştem capacitatea cooperativelor micilor fermieri".
În acelaşi timp, în perioada 2017 - 2023, numărul membrilor asociaţi în cooperative agricole a crescut cu 263%, de la puţin peste 8.700 la aproape 23.000, iar principalele motivaţii invocate pentru înfiinţarea unei astfel de cooperative sunt posibilitatea de a accesa fonduri europene (85% dintre respondenţi), respectiv comercializarea produselor (84%).
Potrivit rezultatelor sondajului, reprezentanţii a aproximativ jumătate dintre cooperative au afirmat că acestea au fost înfiinţate pentru a beneficia de scutirile fiscale acordate cooperativelor agricole şi pentru a-şi eficientiza activitatea. În schimb, 15% dintre tinerele cooperativele au declarat că au accesat fonduri publice (prin PNDR 2014-2020) şi doar 6% că au obţinut fonduri de la bănci sau instituţii financiare nebancare (IFN-uri).
De asemenea, peste jumătate dintre respondenţi (54%) au invocat faptul că accesul dificil la finanţare nu este singura problemă cu care se confruntă cooperativele agricole aflate la început. Astfel, 43% dintre acestea întâmpină greutăţi în a intra pe piaţa de desfacere, iar 22% au probleme în a găsi personal calificat şi/sau pregătit pentru roluri de suport (manager, jurist, agent de vânzări). Alte provocări sunt reprezentate de lipsa de viziune pentru dezvoltare (13%) şi accesul dificil la tehnologii moderne (12%).
Cu toate acestea, datele centralizate de CRPE arată că, în doar trei ani, cooperativele şi-au dublat ponderea în agricultura din România, până la 2.620 de astfel de entităţi, în 2023, în creştere cu 70% faţă de 2020. Dintre acestea, 2.526 erau în funcţiune.
Totodată, în 2022, cifra cumulată de afaceri a celor 1.235 de cooperative care au depus bilanţul financiar a fost de aproximativ 4,26 miliarde de lei, aproape de trei ori mai mare comparativ cu nivelul de 1,6 miliarde de lei, înregistrat în 2020. Raportat la dimensiunea întregului sector al agriculturii din România, cooperativele au ajuns să reprezinte, în 2022, aproximativ 4%, faţă de 2% în 2020, dublându-şi practic cota de piaţă în numai trei ani.
O altă tendinţă ce iese în evidenţă este inversarea raportului dintre cooperativele de grad 1 (doar cu membri persoane fizice) şi cele de grad 2 (care au şi membri persoane juridice). Conform cercetării, dacă în 2017 peste trei cooperative din patru erau de grad 1, în 2020 ponderea acestora scăzuse la 63%, pentru ca în 2023 raportul să se inverseze, respectiv 33% erau cooperative de grad 1, faţă de 67% de grad 2.
Din datele Recensământului General Agricol, realizat în 2020, reiese că existau 2,88 milioane de exploataţii agricole înregistrate în România, cu aproape un milion mai puţine decât la recensământul din 2010.
"Tot în perioada 2020 - 2022 a crescut şi ponderea numerică a cooperativelor mari, cu cifre de afaceri de peste 500.000 de lei pe an, în paralel cu scăderea ponderii micilor cooperative, ale căror cifre anuale de afaceri nu depăşesc 50.000 de lei. Dacă în 2020 cooperativele mari reprezentau 39% din numărul total de cooperative, în 2022 acestea au ajuns să reprezinte, pentru prima oară, mai mult de jumătate (53%). În oglindă, ponderea micilor cooperative a scăzut rapid, de la 36% în 2020 la 23% în 2022, în timp ce cooperativele medii (cu cifre de afaceri între 50.000 şi 500.000 de lei) se menţin, ca pondere, între 20% şi 25%", notează sursa citată.
Sondajul a fost derulat de un consorţiu de ONG-uri format din Centrul Român de Politici Europene (CRPE), Fundaţia Civitas pentru Societatea Civilă Cluj (Civitas) şi Centrul Comunitar de Mediere şi Siguranţă (CMSC), cu sprijinul financiar al Romanian-American Foundation. Cercetarea a constat în două componente: un sondaj realizat pe un eşantion de 153 de cooperative tinere (înfiinţate între 2020 şi 2023), respectiv un studiu de tip "desk research" ce a folosit informaţii furnizate de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), valabile la finalul anului 2022.
Cele două studii au fost realizate de CRPE, pentru a permite comparaţii cu datele dintr-o cercetare anterioară pe aceeaşi temă, realizată de aceeaşi organizaţie în anul 2020.
Proiectul CoopNet 3.0 este o extensie a activităţii din ultimii zece ani a unui consorţiu de organizaţii neguvernamentale format din Centrul Român de Politici Europene (CRPE), Fundaţia Civitas pentru Societatea Civilă Cluj (Civitas) şi Centrul Comunitar de Mediere şi Siguranţă (CMSC), proiect susţinut financiar de Romanian-American Foundation.
CRPE este unul dintre principalele think-tank-uri româneşti specializate în afaceri europene, care realizează, din 2009, cercetări în domeniul politicilor publice europene şi naţionale, implementează campanii de advocacy, dezbateri publice, programe de formare şi campanii de implicare civică a cetăţenilor în diferite domenii, precum democraţie şi buna guvernare, agricultură şi dezvoltare rurală. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Aproape un sfert dintre vârstnicii din România sunt expuși riscului de sărăcie (analiză)
Aproape un sfert dintre românii cu vârsta de peste 65 de ani sunt expuși riscului de sărăcie și excluziune socială, România situându-se peste media Uniunii Europene la acest indicator, arată cifrele Eurostat din 2025, analizate de Monitorul Social, proiect al Fundației Friedrich Ebert. 'Aproape unul din patru rom&ac
Modificări în circulația trenurilor internaționale pe relația cu Ungaria; lucrări la infrastructura feroviară din țara vecină
Circulația trenurilor internaționale pe relația cu Ungaria va suferi modificări, la sfârșitul lunii august, după ce administrația feroviară ungară MAV Start a anunțat lucrări la infrastructura feroviară între stațiile Nyirabany - Debrecen, informează miercuri CFR Călători. Astfel, în perioada 24/25 - 26/27 august 2026, trenul
Piața auto din România a încheiat primul semestru în creștere cu 0,3% (APIA)
Piața de autoturisme noi a înregistrat în România o creștere 0,3%, în primele șase luni din 2026, fată de aceeași perioadă a anului trecut, arată datele preliminare ale Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile din România (APIA), bazate pe statistica Direcției Generale Permise de Conducere și Înmatriculări (DGPCI).
Apartamentele noi s-au scumpit cel mai mult în București, iar cele vechi în Timișoara (studiu)
Prețurile apartamentelor au continuat să crească în ultimul an în toate marile orașe din România, însă cele mai mari majorări s-au înregistrat la locuințele noi din București și la cele vechi din Timișoara, iar cele mai reduse creșteri au fost consemnate în Constanța și Cluj-Napoca, relevă Indicele Imobiliare.ro.
Ploile din București au adus, în doar 10 ore, peste 92 % din media lunară de precipitații din iunie
Capitala a înregistrat în numai 10 ore o cantitate medie de precipitații de 69,9 litri/mp, echivalentul a peste 92% din media multianuală aferentă întregii luni iunie, în timp ce debitul maxim tranzitat prin sistemul de canalizare a depășit 208 mc/s, nivel comparabil cu debitele medii ale râurilor Olt, Mureș sau Siret, potrivit datelor t
Niculescu: OCDE este o foarte bună școală de guvernare în aproape toate domeniile
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) este o foarte bună școală de guvernare în aproape toate domeniile, când vorbim de fiscalitate, piața muncii, investiții, educație, sănătate, mediu, guvernanță publică sau afaceri sociale, a declarat, miercuri, la un eveniment de specialitate, Luca Niculescu, secretar de stat în Ministerul A
Asigurătorii au plătit peste 62,3 milioane de lei despăgubiri CASCO anul trecut, în urma furtunilor
Companiile de asigurări membre ale Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR) au achitat anul trecut despăgubiri de peste 62,3 milioane de lei în baza polițelor CASCO, pentru pagube produse de furtuni. UNSAR subliniază, într-un comunicat remis miercuri AGERPRES, că evoluția în creșt
DEER: 27.283 utilizatori erau nelimentați cu energie electrică, la ora 10:00
Un număr de 27.283 de consumatori din 65 de localități din aria de operare a societății Distribuție Energie Electrică România erau nealimentați cu electricitate miercuri, la ora 10:00, informează DEER printr-un comunicat. 'Distribuție Energie Electrică Romania (DEER) continuă intervențiile pentru remedierea avariilor produse în
FBAR: 15,1% dintre tineri suferă de deprivare materială severă; lipsa hranei blochează accesul la sănătate și educație
România înregistrează cea mai ridicată rată de deprivare materială și socială severă în rândul tinerilor cu vârste între 15 și 29 de ani din Uniunea Europeană, cu un procent alarmant de 15,1%, potrivit celor mai recente date Eurostat pentru anul 2025, citate de Federația Băncilor pentru Alimente din România (FBAR).
BNS: Salariul minim trebuie să ajungă la 5.000 de lei brut de la 1 ianuarie 2027
Blocul Național Sindical (BNS) atrage atenția că majorarea salariului de bază minim brut pe țară, aplicabil de la 1 iulie 2026, vine cu o întârziere de șase luni față de momentul la care ar fi trebuit să intre în vigoare, lucrătorii au pierdut peste 13% din puterea de cumpărare, iar pentru a recupera această erodare salariul minim ar trebui să ajung
Opt din zece manageri din construcții estimează noi scumpiri în următoarele 12 luni (studiu)
Aproape 83% dintre managerii din sectorul construcțiilor estimează noi creșteri ale prețurilor în următoarele 12 luni, în timp ce peste 45% anticipează stagnarea sau chiar scăderea volumului de proiecte, pe fondul presiunilor generate de costurile materialelor, energiei și transportului, relevă un studiu realizat de IBC Focus. '
AEI: Majorările de preț pe piața carburanților din România nu sunt dictate exclusiv de taxe sau de costurile internaționale
Piața carburanților din România nu funcționează uniform, iar majorările de preț nu sunt dictate exclusiv de taxe sau de costurile internaționale, întrucât există spațiu de manevră comercială, fiecare operator alege să îl utilizeze diferit, se arată într-o analiză publicată, miercuri, de Asociația Energia Inteligentă (AEI).
MMAP: Norme tehnice noi pentru o protecție modernă a pădurilor împotriva dăunătorilor
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a elaborat un act normativ care modifică și aduce în actualitate modul în care trebuie acționat pentru a proteja pădurile României de dăunători, informează MMAP printr-un comunicat. Potrivit sursei citate, prin noul act normativ protecția pădurilor intră într-o etapă mai modernă
Tariful mediu pentru distribuția gazelor scade cu 7,1%, de la 1 iulie
Tariful mediu ponderat pentru distribuția gazelor naturale scade, începând cu data de 1 iulie, cu 7,1%, conform pachetului de tarife reglementate pentru cei 27 de operatori de distribuție licențiați la nivel național, aprobat în 16 iunie de Comitetul de Reglementare al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
Salariul de bază minim brut pe țară crește la 4.325 lei lunar, de la 1 iulie
Salariul de bază minim brut pe țară crește, începând de miercuri, 1 iulie, la 4.325 lei lunar, de la 4.050 lei lunar, conform HG 146 din 12 martie 2026. 'Începând cu data de 1 iulie 2026, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată (...) se stabilește în bani, fără a include sporuri și alte ada