Momentul reducerii dobânzii cheie s-ar putea să nu vină în acest an, dar dacă inflaţia pe luna mai va fi scăzută, atunci membrii Consiliului de Administraţie al BNR se vor uita la date, a declarat, miercuri, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.

"S-ar putea să nu vină. Nici nu spunem. Atenţie, când am spus în februarie că e vorba de două luni de scădere a inflaţiei am mai folosit un cuvânt, cel puţin. Şi mulţi au scos cel puţin. Am spus cel puţin două luni de scădere a inflaţiei. Deci nu am spus că imediat în luna mai, după două luni, reducem dobânzile. Aşa şi acum. De fapt l-am şi rugat pe un membru al Consiliului să iasă la televizor şi să spună: măi, guvernatorul a spus cel puţin două luni. Nu facem pentru dumneavoastră forward guidance. Dumneavoastră ştiţi câtă discuţie este în lume, politica Băncii Naţionale este mai degrabă data-dependent. Suntem dependenţi de informaţii, de date. Nu numai de cele interne dar şi de cele externe. În plus faţă de a da inflaţia în jos fără a crea recesiune, preferăm ca inflaţia să vină mai lent în jos dar fără reveniri. Asta este preferinţa noastră. Nu este uşor. Ştim că în Ungaria a fost o revenire. Din datele pe care le avem în Polonia s-ar putea să fie în august. De aceea s-au şi oprit. Deci noi preferăm să fie aşa mai încet. Pe limba dumneavoastră slowly but surely. Să fie mai încet dar sigură reducerea inflaţiei. Şi momentul în care Consiliul de Administraţie, în înţelepciunea lui, luând mai mulţi factori şi ascultând mai multe opinii pentru a lua decizia, va hotărî acest lucru, s-ar putea într-adevăr să nu fie nici luna iulie şi nici august. Mai discutăm, ne uităm la date. Dacă inflaţia din mai, care se va publica în iunie, va fi scăzută, nu cred că membri Consiliului vor fi reticenţi aşa să se uite mai cu atenţie la date", a spus Mugur Isărescu, în conferinţa de prezentare a Raportului asupra inflaţiei, întrebat dacă este posibil ca momentul reducerii dobânzii de politică monetară să nu vină în acest an.

El a explicat în cadrul conferinţei care au fost motivele pentru care Banca Naţională a României încă nu a luat decizia de a reduce dobânda de politică monetară.

"Şi acum încercăm să răspundem la întrebarea de ce celelalte ţări au început să coboare rata de politică monetară şi noi nu am făcut acest lucru. Pentru că la ei ajutarea inflaţiei, coborârea inflaţiei, a fost mult mai rapidă decât la noi, şi, în consecinţă, ei au ajuns mai repede la inflaţie sub rata dobânzii şi deci au rată reală a dobânzii de politică monetară, ex post bineînţeles, aşa am calculat-o, nu ştim exact care va fi inflaţia în viitor, aproape 3% în Cehia, peste 3% rată reală a dobânzii în Polonia, aproape 4% în Ungaria, pe când în România numai cu ultimele două scăderi de preţuri avem o rată reală a dobânzii de politică monetară", a declarat Mugur Isărescu.

El a afirmat că în jurul subiectului sunt multe discuţii, dar paradigma clasică a politicii monetare s-a schimbat în ultimii 10 ani. Guvernatorul BNR a spus că am avut o perioadă de deflaţie, când s-a practicat represiune fiscală, iar apoi când a venit pandemia şi s-a încercat evitarea recesiunii şi evitarea efectelor negative s-au practicat tot dobânzi negative.

Mugur Isărescu a menţionat că există în continuare discuţii peste tot în lume despre când şi cu cât ar trebui redusă dobânda de politică monetară după ce inflaţia începe să coboare.

"Şi noi suntem în această discuţie. Avem acum ex post o rată reală a dobânzii de politică monetară şi gândim momentul optim când vom lua această decizie. Deci e vorba de a găsi momentul optim. Până acum am căutat acea combinaţie de politică monetară privind, cu realism spunem noi, şi la ceea ce avem în domeniul politicii fiscale, politică guvernamentală, ca să dăm inflaţia în jos fără a crea recesiune. Şi am explicat această orientare a politicii monetare, grea, în definitiv. De regulă o politică monetară puternică, restrictivă, are efecte recesioniste, dar noi am spus aşa de mai multe ori în public, că pentru România a avea recesiune în condiţiile unui deficit fiscal mare, şi care vedeţi că se corectează foarte greu, nu este soluţia optimă. Dimpotrivă, o recesiune agravează situaţia fiscală şi pe cale de consecinţă are efecte negative şi asupra inflaţiei", a explicat Mugur Isărescu.

De asemenea, el a precizat că decizia privind reducerea inflaţiei trebuie făcută fără a intra în recesiune.

"Aud discuţii în public, că domnule, problema este faptul că Guvernul se împrumută. Ce înseamnă dacă Guvernul nu ar putea să se împrumute şi n-ar finanţa deficitul? Înseamnă criză nu numai financiară, înseamnă economică, criză socială, criză politică. Noi, şi eu mai ales, am trăit aceste evenimente în anii '90. Nu aveam nici datorie externă atunci, sau era foarte mică, şi umblam disperaţi să găsim bani ca să finanţăm deficitul care oricum era mai mic. Au fost ani extrem de grei. Deci soluţia nu este să opreşti finanţarea deficitului. Asta ar însemna un şoc teribil pentru economie şi pentru ţară. Soluţia este să reduci deficitul fiscal şi pe partea de cheltuieli şi pe partea de venituri, în ambele părţi. Acestea sunt opţiunile pe care trebuie să le facă Guvernul şi observaţi că se fac foarte greu. Mă opresc aici. Încercăm în continuare să dăm inflaţia treptat în jos, nu bruscăm economia. Nu apăsăm brutal pe frână, pe politica monetară ca să nu creăm o recesiune pentru că asta ne mai trebuie într-un an electoral", a declarat Mugur Isărescu.

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, la 4,9%, de la 4,7% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025, potrivit datelor prezentate miercuri de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis, la începutul acestei săptămâni, să menţină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Gabriela Badea)

Citiţi şi:

* BNR anticipează că rata anuală a inflaţiei va coborî la 6% la sfârşitul trimestrului II din 2024