Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis, luni, să menţină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an, informează banca centrală printr-un comunicat.

De asemenea, CA al BNR a hotărât păstrarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an, dar şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Dobânda cheie este nemodificată din luna ianuarie a anului trecut, când BNR a crescut rata dobânzii la 7% pe an, de la 6,75% pe an.

"În şedinţa de astăzi, 13 mai 2024, pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an. Totodată, s-a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit", se menţionează în comunicat.

Deciziile CA al BNR vizează readucerea durabilă a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5%, +/- un punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse.

BNR subliniază că rata anuală a inflaţiei a scăzut în martie 2024 la 6,61%, de la 7,23% în februarie, în principal ca urmare a încetinirii creşterii preţurilor alimentelor, revenind astfel la nivelul de la finele anului trecut, în condiţiile în care creşterile de dinamică consemnate pe ansamblul trimestrului I 2024 de preţurile energiei electrice, combustibililor şi produselor din tutun au fost contrabalansate ca impact de decelerarea inflaţiei de bază şi de descreşterea dinamicii preţurilor LFO (ale alimentelor).

Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a continuat să se reducă în primele trei luni din acest an, dar mai lent decât în precedentele două trimestre, coborând la 7,1% în martie, de la 8,4% în decembrie 2023.

"Decelerarea a avut ca determinanţi şi în acest interval efecte de bază dezinflaţioniste, corecţii ale cotaţiilor mărfurilor agroalimentare şi măsura de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de bază, precum şi dinamica în scădere a preţurilor importurilor. Impactul acestor factori a fost atenuat de efectele măsurilor fiscale aplicate în debutul anului curent şi de nivelul mărit al anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt. Acestora li s-au alăturat influenţele creşterilor de costuri salariale consemnate spre finele anului trecut, ce au fost transferate, cel puţin parţial, asupra preţurilor unor servicii şi bunuri nealimentare, inclusiv pe fondul redinamizării consumului privat", precizează BNR.

Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC - indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a scăzut la 6,7% în martie 2024, de la 7% în luna decembrie 2023. Totodată, rata medie anuală a inflaţiei IPC s a redus la 8,5% în martie 2024, de la 10,4% în decembrie 2023. La rândul ei, rata medie anuală a inflaţiei calculată pe baza IAPC a coborât în martie 2024 la 8,3%, de la 9,7% în decembrie 2023.

"Noile date statistice reconfirmă comprimarea activităţii economice cu 0,5% în trimestrul IV 2023 faţă de trimestrul precedent, dar şi creşterea dinamicii anuale a acesteia la 3%, de la 1,9% în trimestrul III 2023. Potrivit noilor date, creşterea avansului în termeni anuali al PIB a fost susţinută de toate componentele cererii interne, însă mai cu seamă de formarea brută de capital fix, a cărei dinamică anuală de două cifre s-a cvasi-dublat în acest trimestru, ajungând la 21,4%. Un aport semnificativ a fost adus şi de consumul gospodăriilor populaţiei, care şi-a reaccelerat creşterea faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut", explică reprezentanţii Băncii Naţionale.

Potrivit sursei citate, evoluţia exportului net a redevenit însă puternic contracţionistă în trimestrul IV 2023, în condiţiile în care variaţia anuală a volumului importurilor de bunuri şi servicii a crescut mult mai pronunţat, reintrând în teritoriul pozitiv şi devansând-o astfel pe cea a volumului exporturilor. Drept urmare, deficitul balanţei comerciale şi cel de cont curent au înregistrat o creştere în termeni anuali în acest interval - după trei trimestre de comprimare -, ce a fost accentuată în cazul celui din urmă de înrăutăţirea considerabilă a soldului balanţei veniturilor primare. Pe ansamblul întregului an, ambele deficite s-au diminuat însă vizibil în raport cu valorile atinse în 2022, ponderea în PIB a celui de cont curent reducându-se la 7%, de la 9,2%.

BNR mai semnalează că datele şi analizele cele mai recente indică o creştere semnificativă a economiei în prima parte a anului 2024 în raport cu trimestrul IV 2023, implicând însă o scădere a dinamicii anuale a PIB în acest interval, în condiţiile unor evoluţii divergente la nivelul componentelor cererii agregate şi al sectoarelor majore.

Astfel, în primele două luni din acest an, dinamica anuală a vânzărilor cu amănuntul a consemnat un amplu salt, iar cea a vânzărilor auto-moto şi-a încetinit scăderea în raport cu media trimestrului precedent. În schimb, producţia industrială şi-a prelungit contracţia în termeni anuali pe ansamblul intervalului, deşi s-a redresat uşor în luna februarie, iar volumul lucrărilor de construcţii a suferit un declin pronunţat faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, după şase trimestre consecutive de creştere într-un ritm de două cifre. Totodată, dinamica anuală a importurilor de bunuri şi servicii a continuat să o devanseze pe cea a exporturilor, astfel încât deficitul comercial şi-a accelerat uşor creşterea în termeni anuali în ianuarie-februarie 2024, în timp ce deficitul de cont curent şi-a temperat-o semnificativ, ca urmare a ameliorării balanţei veniturilor secundare, pe seama intrărilor de fonduri europene de natura contului curent.

Pe piaţa muncii, noile date arată o încetinire pronunţată în februarie a creşterii lunare a efectivului salariaţilor din economie, dar şi o scădere semnificativă a ratei şomajului BIM în martie, după mai multe trimestre de relativă stagnare la un nivel mediu de 5,6%. În acelaşi timp, dinamica anuală de două cifre a salariului brut nominal şi-a prelungit ascensiunea în ianuarie-februarie 2024, iar cea a costului unitar cu forţa de muncă din industrie s-a redus doar uşor faţă de media trimestrului precedent, rămânând foarte ridicată. Totodată, potrivit sondajelor de specialitate, intenţiile de angajare au crescut în aprilie pentru a treia lună consecutiv, în principal pe seama evoluţiilor din comerţ şi servicii, iar deficitul de forţă de muncă raportat de companii a continuat să se mărească, deşi mai temperat şi cu un aport major al sectorului construcţii.

Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare au rămas stabile în aprilie, în timp ce randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat şi-au accentuat ascensiunea - relativ în linie cu evoluţiile din economiile avansate şi din regiune - în contextul reconsiderării de către investitori a traiectoriei probabile a ratei dobânzii Fed, dar şi ca urmare a intensificării tensiunilor din Orientul Mijlociu, de natură să afecteze apetitul global pentru risc. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro a revenit în a doua parte a lunii aprilie şi s-a stabilizat apoi pe palierul mai înalt pe care a urcat temporar în ianuarie.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să se reducă în martie 2024, dar vizibil mai temperat, ajungând la 4,7%, de la 4,9% în februarie, în condiţiile în care noua descreştere relativ pronunţată de ritm consemnată în această lună de componenta în valută a fost însoţită de accelerarea uşoară a creşterii creditului în lei. Pe acest fond, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a mărit la 68,9% în martie, de la 68,7% în februarie. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Gherasi, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)