Pierderile estimate de CFR Călători pentru 2024 cresc cu 464%, la 1,03 miliarde lei (proiect)
Operatorul de stat de transport feroviar de călători estimează pentru anul 2024 pierderi de 1,026 miliarde de lei, cu 464% mai mari decât cele raportate la 31 decembrie 2023, acestea fiind determinate în principal de scăderea cu aproape 30% a compensaţiei acordate de la bugetul de stat şi de creşterea cheltuielilor salariale la aproape 1,8 miliarde de lei ca urmare a aplicării Legii privind statutul feroviarului.
Potrivit proiectului de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2024 al societăţii "CFR Călători", veniturile totale în valoare de 2,753 miliarde de lei sunt programate în scădere faţă de cele realizate în 2023 cu 6,68%, respectiv cu suma de 196,876 milioane de lei.
În structură, veniturile din exploatare în valoare de 2,752 miliarde de lei deţin o pondere 99,98%, iar veniturile financiare în valoare de 500.000 de lei au o pondere de 0,02% în veniturile totale. Veniturile din exploatare sunt programate în scădere cu 6,68% faţă de cele realizate la 31.12.2023, respectiv cu suma de 196,994 milioane de lei.
Cifra de afaceri, în valoare de 1,472 miliarde de lei, este programată în creştere cu 22,28%, respectiv cu 268,170 milioane de lei faţă de cea realizată la finele anului trecut şi reprezintă 53,48% din totalul veniturilor de exploatare.
Veniturile din serviciile prestate, respectiv veniturile din transportul feroviar public de călători, vor creşte cu 22,06% în anul 2024, cu suma de 267,883 milioane de lei, ca urmare a creşterii volumului de activitate, a majorării de tarife cu 8% începând cu luna noiembrie 2023, precum şi a majorării, în anul 2023, a gratuităţilor acordate studenţilor la călătoria pe calea ferată, conform Legii nr. 199/2023.
"Compensaţia alocată Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Călători 'CFR Călători' - SA prin Legea bugetului de stat pentru anul 2024 nr. 421/2023, pentru transportul feroviar public de călători, respectiv Actul Adiţional nr. 4/28.02.2024 la CSP 2022-2032 este în valoare de 1.110.724,31 mii lei, la care se adaugă suma de 2 mii lei (care reprezintă compensaţie pe activităţi, conform Legii nr. 33/1996 privind repunerea în unele drepturi economice a locuitorilor Munţilor Apuseni), rezultând o compensaţie totală în valoare de 1.110.726,31 mii lei, cu o pondere de 40,36% în totalul veniturilor din exploatare. Valoarea compensaţiei pentru transportul feroviar de călători de 1.110.724,31 mii lei este în scădere faţă de nivelul preliminat/realizat în anul 2023 cu 29,66% şi acoperă doar 47% din compensaţia totală necesară, fapt ce a determinat programarea unui buget de venituri şi cheltuieli pe anul 2024 dezechilibrat cu o pierdere în valoare de 1.026.000 mii lei, în creştere cu 464,02% faţă de cea preliminată/realizată la data de 31.12.2023'', se arată în proiect.
Indicatorul "Alte venituri din exploatare" în valoare de 169,498 milioane de lei este programat în anul 2024 în creştere cu 2,41%, respectiv cu suma de 3,987 milioane de lei faţă de realizatul anului 2023 şi are o pondere de 6,16% în totalul veniturilor din exploatare.
Tot în cadrul acestei categorii, veniturile din subvenţii pentru investiţii, în valoare de 155 milioane de lei, sunt programate în scădere cu 0,55%, respectiv cu suma de 850.400 lei faţă de cele preliminate/realizate în anul 2023.
Veniturile financiare pe anul 2024, în valoare de 500.000 de lei, sunt programate în creştere cu 30,68% faţă de cele preliminate/realizate la data de 31.12.2023, conform documentului.
La rândul lor, cheltuielile totale în valoare de 3,779 miliarde de lei sunt fundamentate "în funcţie de activităţile concrete din programele de achiziţii de bunuri şi servicii, pentru desfăşurarea activităţii, fundamentate pe baza posibilităţilor reale de plată a acestora, în limita surselor legale, a recalculării cheltuielilor de natură salarială şi a cheltuielilor de mandat. Practic, acestea sunt programate în creştere cu 20,67%, respectiv cu suma de 647,217 milioane de lei, faţă de cheltuielile totale realizate la data de 31 decembrie 2023.
În structura cheltuielilor totale, cheltuielile din exploatare, de 3,745 miliarde de lei, deţin o pondere 99,10%, iar cheltuielile financiare, în valoare de 34 milioane de lei, deţin o pondere de 0,90%.
Potrivit proiectului de BVC pe 2024, cheltuielile de exploatare sunt estimate în creştere cu 20,88%, respectiv cu suma de 646,699 milioane de lei faţă de cele preliminate/realizate la data de 31.12.2023.
În total cheltuieli din exploatare, cheltuielile cu bunuri şi servicii, în valoare de 965,624 milioane de lei, deţin o pondere de 25,79%, indicatorul "cheltuielile cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate" în valoare de 16 milioane de lei deţine o pondere de 0,43%, indicatorul "cheltuielile cu personalul" în valoare de 1,8 miliarde de lei deţine o pondere de 48,06%, iar indicatorul "alte cheltuieli de exploatare", în valoare de 963 milioane de lei, deţine o pondere de 25,72%.
Cheltuielile cu bunuri şi servicii, în valoare de 965,624 milioane de lei, sunt programate în anul 2024 în creştere cu 7,07%, respectiv cu suma de 63,731 milioane de lei faţă de cele preliminate/realizate la data de 31.12.2023.
Din această categorie, cheltuielile cu personalul, în valoare de 1,799 miliarde de lei, sunt estimate în anul 2024 în creştere cu peste 374 milioane de lei faţă cele aprobate anul trecut în bugetul de venituri şi cheltuieli.
Conform sursei citate, creşterea cheltuielilor de natură salarială în anul 2024 se datorează majorării cheltuielilor cu salariile faţă de 2023 prin HG nr. 1115/2023 ca urmare a acordării unor creşteri salariale în anul 2023, conform Legii nr. 195/2020 privind statutul feroviarului, cu modificările şi completările ulterioare.
Astfel, câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană), determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială, recalculat conform OG nr. 26/2013 şi a Legii anuale a bugetului de stat pe anul 2024 - Legea nr. 421/2023, ajunge la 12.987,31 lei, în creştere cu 35,64% faţă de cel realizat în anul 2023.
Numărul de personal programat la finele anului 2024 este de 11.054 persoane, în scădere cu 960 faţă de numărul aprobat în bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2023 şi în creştere cu 210 persoane faţă de cel preliminat/realizat la finele anului 2023.
În ceea ce priveşte cheltuielile aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete stabilite conform OUG privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările şi completările ulterioare, acestea sunt programate la valoarea de 1,5 milioane de lei. Astfel, indemnizaţia directorului general şi cea a directorului financiar, numiţi prin contract de mandat şi acte adiţionale prin selecţie, începând cu data de 23.10.2023, este în sumă totală de 889.000 lei, indemnizaţia totală a membrilor Consiliului de Administraţie, numiţi prin contract de mandat prin selecţie pe o durată de 4 ani, începând cu 13.02.2023, este de 540.000 de lei, iar cheltuielile aferente AGA şi cenzorilor sunt programate la 71.000 de lei.
"Rezultatul brut programat pentru anul 2024 este negativ-pierdere, în valoare de 1.026.000 mii lei. Cauzele estimării unei pierderi în anul 2024, în valoare de 1.026.000 mii lei, mai mare decât cea preliminată/realizată la data de 31.12.2023 cu 464,02%, respectiv cu suma de 844.092,37 mii lei, sunt următoarele: diminuarea veniturilor din compensaţii pentru transportul feroviar de călători conform prevederilor legale, în anul 2024, cu 29,66%, respectiv cu suma de 468.351,39 mii lei, faţă de cele preliminate/realizate la data de 31.12.2023. Valoarea compensaţiei pentru transportul feroviar de călători, alocată în anul 2024, în valoare de 1.110.724,31 mii lei, acoperă doar 47% din compensaţia totală necesară prestării acestui serviciu de către Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători 'CFR Călători' - SA; creşterea cheltuielilor de personal cu 35,85%, respectiv cu suma de 474.974,88 mii lei, în special urmarea aplicării creşterilor salariale conform prevederilor Legii nr. 195/2020 privind statutul personalului feroviar, cu modificările şi completările ulterioare; creşterea cheltuielilor cu bunuri şi servicii cu 7,07%, respectiv cu suma de 63.730,99 mii lei faţă de cele preliminate/realizate la data de 31.12.2023 pe fondul creşterii preţurilor unitare şi aplicării prevederilor legale în vigoare", subliniază documentul.
Sursele necesare finanţării investiţiilor pentru anul 2024, de 665 milioane de lei, sunt programate în creştere cu 423,53%, respectiv cu suma de 537,978 milioane de lei faţă de cele realizate la data de 31.12.2023. Sursele de investiţii pentru anul 2024 vor fi asigurate din surse proprii, amortizare şi din alte surse, respectiv proiecte cu finanţare din sumele reprezentând asistenţa financiară nerambursabilă aferentă PNRR, se mai spune în proiect. AGERPRES/(AS - autor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Constantin Saragea este noul secretar general al Ministerului Energiei
Constantin Saragea este noul secretar general al Ministerului Energiei, decizia de numire în funcție fiind publicată miercuri seara în Monitorul Oficial. 'Constantin Saragea are o experiență de aproximativ 25 de ani în administrația publică, în domeniul atragerii de fonduri europene nerambursabile, investițiilor, achizițiilor, manag
Consolidarea fiscală se află în topul priorităților ca element central pentru competitivitatea României (mediul de afaceri)
Consolidarea fiscală se află în topul priorităților ca element central pentru competitivitatea României, au subliniat reprezentanții mediului de afaceri, după întâlnirea de miercuri cu prim-ministrul Luca Niculescu și membri ai echipei guvernamentale. 'În topul priorităților subliniate de reprezentanții sector
Nazare: Progresele în reducerea deficitului oferă României argumente mai solide în negocierile europene
Progresele în reducerea deficitului bugetar oferă României argumente mai solide în negocierile europene, iar continuarea eforturilor de consolidare fiscal-bugetară este necesară pentru susținerea intereselor economiei românești, a afirmat miercuri ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. 'România nu mai este &i
Carlos Alvarez Pereira: Oamenii au capacitatea de a învăța și de a adapta modelele de dezvoltare la planeta pe care trăiesc
Oamenii au capacitatea de a învăța, de a se schimba și de a adapta modelele de dezvoltare la limitele planetei, iar inițiativele educaționale care contribuie deja la transformarea comunităților din întreaga lume trebuie promovate, a declarat miercuri secretarul general al Clubului de la Roma, Carlos Alvarez Pereira, la lansarea volumului 'Constellations of Ho
Bursa de Valori București a revenit pe creștere în ședința de tranzacționare de miercuri
Bursa de Valori București (BVB) a închis în creștere ședința de miercuri, după două sesiuni consecutive în care a înregistrat deprecieri ale indicilor, iar valoarea tranzacțiilor s-a cifrat la 88,1 milioane de lei (aproape 15,6 milioane de euro). Principalul indice al bursei, BET, care include cele mai tranzacționate 20 de companii list
România caută investitori în regiunea Golfului pentru dezvoltarea infrastructurii turistice
România vrea să atragă investitori din regiunea Golfului pentru dezvoltarea infrastructurii turistice iar reprezentanți din Arabia Saudită și Qatar s-au arătat deschiși în fața posibilităților de colaborare prin parteneriate public-private, a anunțat Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului. Ministrul de resort, Daniel
Monitorul Social: România, ultima din UE la folosirea inteligenței artificiale; decalajul începe de la competențele digitale de bază
România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană atât la folosirea instrumentelor de AI de către populație, cât și la adoptarea AI de către firme, arată Monitorul Social, un proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România (FES). Potrivit datelor Eurostat, citate într-un comunicat al Fundației, acest decalaj provine din compet
VIDEO Mihai Ghigiu: Declarația liderului AfD este cel puțin nefericită, ca să nu zic jignitoare
Declarația liderului Alternativa pentru Germania (AfD), Alice Weidel, potrivit căreia ''imigranții din România jefuiesc'' sistemul social al acestei țări este una nefericită, chiar jignitoare la adresa românilor care sunt cetățeni ai Uniunii Europene și contribuie la economia ei, a afirmat, miercuri, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene
CONAF cere reducerea taxelor pe muncă înaintea majorării salariului minim
Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) solicită Guvernului reducerea taxării muncii înaintea unei noi majorări a salariului minim brut în 2027 și să prezinte, înaintea oricărei decizii, variante concrete prin care angajații să poată câștiga mai mult, fără ca întreaga creștere să fie finanțată din bugetele angajatorilor.
VIDEO Ghigiu: Cred că documentele referitoare la ''amendamentul Fritz'' trimise Comisiei vor clarifica majoritatea îngrijorărilor ridicate de aceasta
Legea integrității cu acel ''amendament Fritz'' se află pe lista de jaloane din PNRR cu risc, însă am transmis clarificări Comisiei Europene și cred că documentele puse la dispoziție vor clarifica majoritatea îngrijorărilor ridicate de Executivul comunitar, a afirmat, miercuri, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigi
VIDEO UPDATE/Ghigiu (MIPE): Estimăm că România va încasa, în primă fază, aproximativ 3 miliarde de euro din cererile 5 și 6; 3, 4 miliarde vor fi suspendate
România ar fi trebuit să atragă aproximativ 6,4 miliarde de euro în urma ultimelor două cereri depuse pe PNRR, respectiv 5 și 6, însă estimarea noastră arată că, după analiza Comisiei Europene, probabil va încasa într-o primă fază aproape 3 miliarde de euro în acest an, iar restul de 3,4 miliarde de euro vor trece într-o zonă de susp
AHK România: București concentrează aproximativ 35% din piața de comerț electronic FMCG din România
Municipiul București concentrează aproximativ 35% din piața de comerț electronic cu bunuri de larg consum (FMCG) din România, relevă un sondaj realizat de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România), în cadrul unei dezbateri organizate cu ocazia întâlnirii membrilor din luna noiembrie. 'Comerțul electronic
Vicepreședintele CCIB: Regiunea Dunării are nevoie de mai multă cooperare economică, dincolo de declarații și angajamente
Regiunea Dunării are nevoie de mai multă cooperare economică efectivă, dincolo de declarații și de angajamente, a afirmat vicepreședintele Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB), Octavian Stocklosa, președinte al Consiliului de Supraveghere al Federației Camerelor de Comerț Dunărene (DCCF). 'Regiunea Dunării are nevoie de mai multă
TPBI: Linia de autobuz N106, deviată în nopțile de miercuri, joi și vineri
Linia de autobuz N106 va funcționa pe un traseu modificat în nopțile de miercuri, joi și vineri, ca urmare a restricțiilor de circulație instituite în intervalul orar 23:00-5:00 în intersecția Str. Sergent Ion Iriceanu/ Șos. Berceni/ Str. Turnu Măgurele, pentru a permite desfășurarea lucrărilor de construire a pasajului rutier din această zonă.
Plaveti (Hidroelectrica): Porțile de Fier demonstrează că România și Serbia pot construi împreună
Parteneriatul dintre România și Serbia se bazează atât pe cadrul instituțional al Comisiei mixte pentru Porțile de Fier, cât și pe colaborarea permanentă dintre Hidroelectrica și Elektroprivreda Srbije (EPS), a declarat Iulius Dan Plaveti, CEO Hidroelectrica, în cadrul conferinței internaționale Iron Gates 2026, organizată marți la Biblioteca Academie