Organizaţia Internaţională a Muncii sărbătoreşte, în fiecare an, la data de 28 aprilie, Ziua Internaţională a Securităţii şi Sănătăţii în Muncă pentru a promova prevenirea accidentelor şi a bolilor profesionale la nivel mondial, arată într-un comunicat de presă Inspecţia Muncii.

Conform sursei citate, deviza anunţată de Organizaţia Internaţională a Muncii pentru anul 2024 este: "Să asigurăm securitatea şi sănătatea la locul de muncă într-un climat în schimbare".

Instituită la 28 aprilie 1996 de către Organizaţia Naţiunilor Unite, această dată este, de asemenea, ziua în care mişcarea sindicală din lume comemorează Ziua internaţională a lucrătorilor decedaţi şi răniţi.

"Pentru a onora memoria victimelor accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale se organizează, simultan, în întreaga lume, campanii de conştientizare şi de informare în scopul sensibilizării şi al direcţionării atenţiei factorilor interesaţi asupra tendinţelor emergente în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, precum şi asupra dimensiunii la nivel global a leziunilor, bolilor şi deceselor legate de muncă.", se menţionează în comunicat.

Astfel, sub deviza anunţată, Organizaţia Internaţională a Muncii recomandă, pentru protejarea lucrătorilor într-un climat în schimbare, promovarea, respectarea şi realizarea principiului fundamental al dreptului la un mediu sigur şi sănătos la locul de muncă, inclusiv abordarea efectelor periculoase ale schimbărilor climatice la locul de muncă, implementarea unor standarde internaţionale de muncă şi a altor instrumente care să ofere îndrumări pentru protejarea lucrătorilor împotriva riscurilor legate de schimbările climatice. Reprezentanţii Inspecţiei Muncii fac referire şi la respectarea Orientărilor din 2015 pentru o tranziţie justă către economii şi societăţi durabile din punct de vedere ecologic, pentru a se asigura că niciun lucrător nu este lăsat în urmă în timpul tranziţiei către o economie verde.

În comunicat se menţionează că schimbările climatice au deja un impact serios asupra sănătăţii planetei şi asupra sănătăţii umane.

"Pe măsură ce schimbările climatice se intensifică, lucrătorii din întreaga lume se confruntă cu un risc crescut de expunere la pericole precum căldura excesivă, radiaţiile ultraviolete, fenomenele meteorologice extreme, poluarea aerului, bolile transmise prin vectori şi substanţele agrochimice", se mai precizează în comunicat.

Totodată, efectele schimbărilor climatice sunt distribuite inegal între regiuni şi sectoare şi pot duce la o deteriorare a condiţiilor de muncă, cu numeroase efecte asupra securităţii şi sănătăţii lucrătorilor expuşi riscurilor generate de schimbările climatice, inclusiv accidente de muncă, cancer, boli cardiovasculare, afecţiuni respiratorii, degenerescenţă oculară şi probleme de sănătate mintală.

Potrivit sursei citate, cei mai expuşi sunt lucrătorii în aer liber din sectoare solicitante din punct de vedere fizic, cum ar fi agricultura, construcţiile şi transporturile, lucrătorii din interior în medii calde şi slab ventilate şi cei din serviciile de urgenţă, sectorul de sănătate şi alte servicii publice, femeile însărcinate, copiii, adulţii în vârstă şi persoanele cu dizabilităţi, precum şi lucrătorii din economia informală, migranţii şi cei din microîntreprinderi şi întreprinderile mici.

În fiecare an, accidentele şi bolile profesionale duc la decesul a aproximativ 1,1 milioane de oameni pe tot globul. În această cifră sunt incluse aproximativ 300.000 decese rezultate din 250 milioane de accidente survenite la locul de muncă.

"În România, în anul 2023, s-au înregistrat 4862 de accidente de muncă, faţă de 4974 în anul 2022, din care 90 au fost accidente mortale, faţă de 155 în anul 2022. În marea majoritate a cazurilor, accidentele de muncă au cauze dependente de executant şi nu se constată o dinamică descendentă, decât relativ, 0,02 faţă de 0,03, ceea ce conduce la concluzia că procesul de instruire are de multe ori un caracter formal. O pondere mare o au accidentele cu cauze dependente de mijloacele de producţie, echipamente tehnice de exemplu, în condiţiile în care cea mai mare parte a acestora au uzură fizică şi morală accentuate. Din păcate, multe din aceste evenimente nedorite au ca rezultat pierderea definitivă a capacităţii de muncă sau integrarea cu dificultate în viaţa socială a victimelor. Trebuie să conştientizăm faptul că numai salariaţii sănătoşi vor avea o motivaţie a muncii superioară, o satisfacţie a muncii mai mare şi o contribuţie mai bună la realizarea produselor şi a serviciilor, favorizând, în general, calitatea vieţii persoanelor şi a societăţii. Sănătatea, siguranţa şi bunăstarea salariaţilor sunt, astfel, condiţii pentru calitatea şi îmbunătăţirea productivităţii şi sunt foarte importante pentru dezvoltarea generală socio-economică durabilă şi echitabilă", a declarat Mihai Nicolae Ucă, inspector general de stat adjunct SSM.

Alăturându-se acestui efort global, Inspecţia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă, vine în întâmpinarea angajatorilor, lucrătorilor, reprezentanţilor acestora, precum şi altor participanţi la procesele de muncă (servicii externe, sindicate, patronate etc.), prin organizarea, în perioada 22 - 30 aprilie 2024, a unor evenimente dedicate conştientizării importanţei prevenirii accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale.

Instituţia menţionează că fiecare eveniment începe cu un moment de reculegere în memoria victimelor accidentelor de muncă şi continuă cu prezentarea unor aspecte practice în contextul tematic propus de OIM şi a materialelor informative pregătite în acest scop. AGERPRES/(AS - editor: George Bănciulea, editor online: Simona Aruştei)