Aproape jumătate (49%) dintre participaţii la un studiu derulat de EY intenţionează că cheltuiască pentru masa de Paşte sume cuprinse între 400 de lei şi 1.000 de lei, iar 77% au spus că nu au economisit pentru a realiza achiziţiile de Paşte, conform unui comunicat al companiei de consultanţă remis, vineri, AGERPRES.

Din punct de vedere al cheltuielilor, care vin la pachet şi cu o perioadă de vacanţă, studiul EY a analizat răspunsurile privind sumele alocate pentru cadouri, pentru masa de Paşte, dar şi pentru eventuale vacanţe. La întrebarea privind aşteptarea unor posibile reduceri, doar puţin peste jumătate au răspuns pozitiv (51%), restul nefiind interesaţi de asemenea campanii pentru a cumpăra cadouri.

În ceea ce priveşte sursa de achiziţii preferată, majoritatea optează pentru cumpărături într-o combinaţie de magazine online şi fizic (41%). În comparaţia între cele două canale în campanii de reduceri, aproape o treime din total au bifat varianta "în principal online" (29%), depăşindu-i categoric pe cei care au indicat variantele singulare: doar magazine online - 3% sau doar magazine fizice - 2%.

Respondenţii Studiului au indicat, în proporţie de 77%, şi faptul că nu au economisit pentru a realiza achiziţiile de Paşte. Acest răspuns poate fi corelat cu tipul de venituri realizate de respondenţi, care s-au situat, în marea lor majoritate, în segmentul de venituri peste medie, mari şi foarte mari.

Cheltuielile pentru masa de Paşte vor fi superioare celor pentru cadouri, având în vedere că aproape jumătate dintre respondenţi au spus că vor cheltui de la 400 până la 1.000 de lei (49%), iar procentul imediat următor, cu 25%, este cel al persoanelor care vor cheltui între 1.000 şi 1.500 lei şi peste acest prag.

"Concluzia din răspunsurile primite este că românii nu vor face rabat nici în acest an, în pregătirea mesei de Paşte, prilej de reunire a familiilor, prin urmare bugetele alocate sunt semnificative pentru circa trei sferturi dintre cei intervievaţi", a spus Georgiana Iancu, partener, coordonator al practicii de Impozite indirecte şi liderul sectorului de Retail şi Produse de Consum EY România.

La întrebarea "Cum apreciaţi valoarea cumpărăturilor de Paşte de anul acesta, faţă de anul anterior, în contextul inflaţiei actuale?", o treime dintre respondenţi au apreciat că aceasta va fi mai mare cu 30%. Evaluarea consumatorilor s-a bazat pe tendinţa observată deja în acest an, de creştere a preţurilor, chiar dacă inflaţia comunicată oficial se situează cu mult sub acest procent. La polul opus celor menţionaţi sunt cei care au spus că vor cheltui sume mai mici de 400 lei (27%).

"Este evident că inflaţia a erodat puterea de cumpărare, mai ales în rândurile celor care au avut venituri constante, astfel că aproape o treime dintre respondenţi au indicat că vor cheltui la fel sau mai puţin ca anul trecut. Cât îi priveşte pe cei 25% din respondenţi care au spus că vor cheltui mai mult, este de aşteptat ca aceştia sa se regăsească în categoria celor cu venituri peste medie şi mari, care, de regulă, nu resimte la fel de acut majorările de preţuri ale produselor de bază", a completat Georgiana Iancu.

La întrebarea privind achiziţia biletelor de avion sau a unor pachete de vacanţă de 1 mai sau de Paşte, majoritatea covârşitoare a celor intervievaţi a răspuns negativ (87%).

Partea a doua a sondajului EY s-a referit la aspecte calitative şi a vizat criterii de achiziţii, atât în contextul economic general, cât şi în legătură cu situaţia personală - materială şi financiară. Astfel, la întrebarea cu răspunsuri multiple privind importanţa unor criterii specifice de achiziţie, respondenţii au fost rugaţi să le clasifice pe o scară de la 1 la 5 (1 = complet neimportant, 5 = foarte important). Majoritatea (93%) au indicat calitatea ca fiind cea mai importantă, urmaţi de cei pentru care preţul contează (80%), provenienţa produselor (63%) şi proximitatea (53%). Au urmat criterii precum varianta livrării la domiciliu, sustenabilitatea şi rezonanţa cu brandul.

În ceea ce priveşte impactul financiar al contextului actual (criză geopolitică, economică, creşterea inflaţiei) asupra situaţiei personale, cei mai mulţi respondenţi nu au indicat o scădere a veniturilor, pierderi financiare sau adăugarea altor locuri de muncă prin care să suplimenteze veniturile. De asemenea, 62% dintre respondenţi au spus că acum încearcă să economisească mai mult decât în trecut, iar mai mult de jumătate (60%) spun că au reuşit să-şi atingă obiectivele financiare.

"Vedem din răspunsurile primite o tendinţă evidentă de economisire, ceea ce poate părea paradoxal în vremuri economice destul de dificile. Faptul că două treimi dintre cei intervievaţi au declarat că încearcă să economisească şi tot atâţia spun că au reuşit să îşi atingă obiectivele financiare, vine ca o veste bună pe fondul contextului economic actual", a adăugat Georgiana Iancu.

Studiul a fost realizat în prima jumătate a lunii aprilie 2024, pe un eşantion reprezentativ EY, respondenţii fiind în cea mai mare parte persoane cu venituri foarte mari (peste 15.000 lei lunar) - 44%, venituri medii şi peste medie (între 5.000 -10.000 lei lunar) - 25%, şi venituri mari (între 10.000 şi 15.000 lei pe una), cu 22%, cei cu venituri de sub 5.000 lei/lună reprezentând 8%, cu vârste cuprinse majoritar în intervalul 31 - 50 ani (65%), urmaţi de persoanele între 51 şi 60 de ani, cu 18%. Femei 71%, bărbaţi 27% majoritar din mediul urban (92%), dintre care cei mai mulţi din Bucureşti şi Ilfov (65%), cu venituri superioare (universitare şi post-universitare), cu 98%.

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 395.442 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de ţări şi venituri de aproximativ 49,4 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2023. Prezentă în România încă din anul 1992, EY furnizează, prin intermediul celor peste 900 de angajaţi din România şi Republica Moldova, servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, juridică, strategie şi tranzacţii, consultanţă către companii multinaţionale şi locale.

Compania are birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)