România va avea parte de sprijin pentru consolidarea fiscală şi creşterea investiţiilor în infrastructură, aceasta fiind concluzia principală care a rezultat în urma deplasării la Washington a unei delegaţii a Ministerului Finanţelor, condusă de ministrul de resort, Marcel Boloş.

Şeful de la Finanţe a condus, în perioada 16-21 aprilie 2024, delegaţia instituţiei la reuniunile de primăvară ale Grupului Băncii Mondiale şi Fondului Monetar Internaţional. În marja reuniunilor, delegaţia MF a avut întâlniri cu înalţi reprezentanţi ai Băncii Mondiale (BM), Fondului Monetar Internaţional (FMI), Corporaţiei Financiare Internaţionale (IFC), precum şi cu agenţiile de rating S&P şi Moody's.

Potrivit unui comunicat al instituţiei, delegaţia MF s-a întâlnit cu Eugene Rhuggenaath, directorul executiv al Constituentei Olandeze din care face parte şi România, şi cu Antonella Bassani, Vicepreşedinte pentru Europa şi Asia Centrală, din cadrul Băncii Mondiale. Discuţiile au vizat investiţiile Băncii Mondiale în domeniile cheie precum educaţie, sănătate, politici de dezvoltare care vizează creştere verde şi incluzivă precum şi managementul riscurilor în caz de catastrofe.

"Ministrul Finanţelor a declarat că România are nevoie de sprijinul partenerilor internaţionali pentru ca toate oportunităţile pe care le avem prin PNRR (29 miliarde euro) şi Politica de coeziune (46 miliarde euro) să fie valorificate. De asemenea, au fost trecute în revistă împrumuturile contractate de România de la Banca Mondială, aflate în implementare, precum şi portofoliul de împrumuturi aflate în pregătire. În acest sens, reprezentanţii Băncii Mondiale au dat asigurări că vor accelera procesul de contractare pentru împrumuturi de aproximativ un miliard de euro pentru: politici de dezvoltare care vizează creştere verde şi incluzivă (Development Policy Financing/Loan - DPF/DPL); managementul riscurilor în caz de catastrofe (Catastrophic Deferred Drawdown Option- CAT-DDO)", subliniază comunicatul citat.

Marcel Boloş a transmis oficialilor Băncii Mondiale că se bazează în continuare pe sprijinul IFC pentru investiţiile private în România, prin identificarea de noi oportunităţi de finanţare, pentru a contribui la reducerea decalajelor de infrastructură la nivelul transporturilor, energiei regenerabile, deşeurilor şi tratării apei. În acest sens, a invitat echipele tehnice ale Băncii Mondiale în România să colaboreze cu echipa MF.

Potrivit Ministerului Finanţelor, România este prima ţară ca portofoliu IFC, cu 2,1 miliarde de dolari, având a zecea cea mai mare expunere la nivel global, cu peste 7 miliarde de dolari investiţi în diverse sectoare, încă din anul 1991.

În cadrul discuţiilor, reprezentanţii IFC au dat asigurări că vor continua să sprijine investiţiile private în România, prin identificarea de noi oportunităţi de finanţare şi prin răspunsul la noi nevoi de mobilizare a investiţiilor private, pentru a contribui la reducerea decalajelor de infrastructură din România, energiei regenerabile, deşeurilor şi tratării apei. De asemenea, IFC doreşte să se implice activ în sprijinirea implementării proiectelor prioritare de parteneriat public-privat (PPP) în domeniul sănătăţii, transportului sau managementul deşeurilor.

O prioritate va rămâne şi consolidarea sustenabilităţii financiare a sectorului bancar (de exemplu participarea prin subscrierea la emisiunile de obligaţiuni de rang superior neprivilegiate lansate de către bănci) şi acordarea de linii de finanţare instituţiilor financiare în România pentru finanţarea măsurilor de reducere a impactului schimbărilor climatice. Totodată, IFC va rămâne activă în domeniul asistenţei tehnice (de exemplu Green Banking Academy) oferite sectorului financiar pentru sprijinirea tranziţiei la economia verde şi reducerea riscurilor generate de schimbările climatice pentru aceste instituţii.

Discuţiile cu echipa Departamentului pentru Afaceri Fiscale (FAD) din cadrul Fondului Monetar Internaţional s-au axat pe măsurile de modernizare a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, care trebuie să ducă la îmbunătăţirea colectării cu 2,5% din PIB a veniturilor fiscale, precum şi cele de combatere a evaziunii fiscale.

"Ne menţinem angajamentul să promovăm stabilitatea macroeconomică şi suntem ferm angajaţi într-un amplu proces de reforme, care au ca rezultat creşterea economiei româneşti şi susţinerea unui nou cadru de dezvoltare durabilă, justă şi incluzivă", a subliniat ministrul Boloş, în comunicat.

Ultima zi a programului de lucru de la Washington a cuprins discuţii cu înalţi reprezentanţi ai conducerii Fondului Monetar Internaţional, Paul Hilbers, director executiv pentru Constituenta FMI din care face parte România, Kenji Okamura, director adjunct al instituţiei, şi Alfred Kammer, director pentru Europa.

"Alături de viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, Leonardo Badea, ministrul Finanţelor a prezentat eforturile susţinute de România pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice în România, salutate de echipa FMI. Privită de peste ocean, în ciuda riscurilor care persistă la porţile NATO, România continuă să reprezinte un factor regional de echilibru, în condiţiile tensiunilor geopolitice existente şi a perturbărilor economice", se mai arată în comunicatul MF.

În cadrul discuţiilor, le-a fost prezentat planul de acţiuni pentru creşterea gradului de colectare a veniturilor la bugetul general consolidat de stat pentru 2024, pachet ce cuprinde măsurile de digitalizare pentru creşterea colectării şi combaterea evaziunii fiscale.

"Le-am povestit despre investiţiile în valoare cumulată de peste 8% din PIB până în 2026, pe care le pregătim în următorii ani, cu accent pe implementarea PNRR. În marea lor majoritate sunt proiecte de infrastructură care vor contribui la reducerea costurilor de transport atât din punct de vedere al timpului, cât şi al costurilor, îmbunătăţind profitabilitatea companiilor, care vor genera fluxuri suplimentare de investiţii străine directe", a explicat Marcel Boloş, potrivit documentului citat.

Partea română a prezentat agenţiilor de rating particularităţile economice ale României, precum şi strategiile, reformele structurale, politicile fiscale responsabile avute în vedere pentru asigurarea stabilităţii macroeconomice pe termen lung.

Ministrul Finanţelor a precizat că suntem angajaţi într-un proces de modernizare a României prin intermediul fondurilor europene, al fondurilor naţionale şi al reformelor cuprinse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă iar aşteptările sunt ca aceste reforme să genereze modernizarea statului român şi a administraţiei publice şi sustenabilitatea anumitor categorii de cheltuieli publice.

"Mizăm pe această creştere economică ca fiind unul din pilonii noştri de bază pentru o dezvoltare sustenabilă. De asemenea, avem în vedere consolidarea fiscală care să conducă la modernizarea sistemului nostru fiscal, prin măsurile pentru combaterea evaziunii fiscale sau implementarea proiectelor de digitalizare. România este angajată pe drumul acesta ireversibil al modernizării şi al implementării proiectelor de investiţii şi de asemenea, este angajată în a realiza reforme care să conducă la sustenabilitatea cheltuielilor publice pe care România le are", a concluzionat ministrul Marcel Boloş.

Din delegaţia Ministerului Finanţelor au făcut parte secretarii de stat Carmen Moraru şi Alin Andrieş, Petronel Munteanu, secretar general adjunct şi echipa tehnică din cadrul Direcţiei Generale Relaţii Financiare Internaţionale. AGERPRES/(AS - editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)