Un număr de 11.611 oameni stau în prezent în locuinţe fără energie electrică, dintre care 40% sunt copii, iar suma necesară pentru eradicarea acestei probleme este de 12 milioane euro, cam 25% din banii care merg la campania electorală în 2024, a declarat, vineri, Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă.

Acesta a prezentat, într-o conferinţă de presă, date din "Registrul electronic naţional al gospodăriilor fără energie electrică din România", care arată, pe fiecare judeţ în parte, câte imobile nu au electricitate.

"Am identificat în momentul de faţă 5.494 de imobile de tip locuinţă care nu au energie electrică. La nivelul judeţelor avem câţiva campioni, din păcate: Satu Mare, Bistriţa-Năsăud, Harghita, Covasna, Suceava. Sunt judeţele în care, conform rapoartelor consiliilor judeţene, avem aceste elemente puternice legate de lipsa energiei electrice în locuinţe. Dar ne-am concentrat şi pe acele locuinţe care sunt locuite permanent. Am luat o dată fondul de locuinţe fără energie electrică, am luat fondul de locuinţe în care oamenii stau din când în când, adică în general pe timpul verii, atunci când îşi duc animalele în anumite zone şi locuiesc din mai până octombrie fără energie electrică, şi am luat şi acele locuinţe în care oamenii stau permanent. 3.646 de locuinţe sunt în permanenţă locuite şi în care practic oamenii nu au energie electrică. Din punct de vedere al judeţelor, Covasna se găseşte pe primul loc. Dacă raportat la imobile, Satu Mare era pe primul loc, în Covasna încă oamenii se îndârjesc să stea. În Satu Mare oamenii au plecat pur simplu, sau au murit, sau au părăsit locuinţele", a explicat Chisăliţă.

El a menţionat că 11.611 oameni stau în astfel de imobile care nu au în momentul de faţă energie electrică, dintre care 40% sunt copii, persoane sub 18 ani, şi există judeţe în care sunt foarte multe imobile neelectrificate în care practic şi numărul de persoane care stau e unul ridicat, şi judeţe în care numărul este tot mai coborât. Referitor la tineri, 4.499 de copii sunt înregistraţi în momentul de faţă ca locuind, conform datelor consiliului judeţean, în aceste case fără curent.

Vârsta celor care locuiesc în astfel de imobile diferă destul de mult, media fiind la 74 de ani.

"Adică sunt în general persoane în vârstă. Chiar dacă vârsta diferă cumva de la o zonă la altă, practic vârsta minimă este de la 49 de ani şi se ajunge undeva 86 de ani. Cel mai vârstnic om pe care l-am găsit avea 97 de ani. Din fericire, anul trecut i-am montat energie electrică şi acum următorul cel mai vârstnic are 96 de ani", a punctat preşedintele asociaţiei.

Potrivit datelor prezentate de acesta, imobilele din registru sunt construite de la 1800 până după 2000, "media de vârstă" fiind anul 1954 şi doar 25% dintre locuinţele permanente sunt la o distanţă mai mare de 2 km faţă de reţeaua de electricitate.

"Sub aspectul distanţei faţă de reţeaua de energie electrică este o chestie care pe mine personal m-a frapat, deşi de 6 ani de zile merg şi montez panouri fotovoltaice în diverse imobile, cel puţin unde am ajuns eu era nasol, adică mergeam zeci de kilometri ca să ajung la imobile. Totuşi, conform actelor Consiliilor Judeţene, doar 25% din aceste imobile locuite permanent se găsesc la o distanţă mai mare de 2 km de reţeaua de distribuţie. Bineînţeles că situaţia diferă destul de mult de la un judeţ la altul, de la o situaţie la alta. E adevărat că multe dintre aceste imobile care se găsesc în apropierea reţelelor de distribuţie sunt în zonele de câmpie sau de deal. În zonele de munte, distanţele erau aproape totdeauna mult mai mari decât 2 km. Dar această situaţie, din punctul meu de vedere, poate că e un foarte bun îndemn pentru ceea ce înseamnă a 5-a perioadă de reglementare la nivelul ANRE. Se pregăteşte în momentul de faţă, se fac analize, se fac studii. Este un bun punct de cotitură în rezolvarea şi a unei părţi din aceste case fără de energie electrică, ţinând seama de a 5-a perioadă de reglementare, când ANRE recunoaşte aceste costuri şi există posibilitatea ca o parte aceste din imobile să fie electrificate", a precizat preşedintele AEI.

În ceea ce priveşte accesul la aceste imobile, conform registrului, în 47% din cazurile identificate există drum auto.

"Un element foarte important: modul de acces la aceste imobile. Au existat până în momentul de faţă, şi găsiţi o istorie a electrificării în România pe site-ul asociaţiei, au existat şapte programe de mică electrificare a României. Una dintre problemele cele mai dificile este accesul în acea zonă, dar totuşi la nivel naţional vedem că în 47% din cazurile identificate există drum auto. Chiar dacă 53% sunt drumuri greu practicabile sau nepracticabile sau nu există pur şi simplu absolut deloc drum în zona aceea, există un număr destul de mare de imobile în care există posibilitatea (...) Pe judeţe, lucrurile stau puţin diferit, pe partea legată de judeţele de munte, unde ponderea drumurilor practicabile sau a lipsei drumului este mult mai ridicată decât ceea ce înseamnă zona de câmpie, unde acest acces este mult mai lejer", a mai afirmat Chisăliţă.

 

Din perspectiva planurilor UAT-urilor, a consiliilor judeţele, preşedintele AEI s-a arătat surprins de faptul că n-au niciun plan sau în foarte puţine situaţii există planuri, respectiv în cazul a 22% din total imobile fără energie electrică locuite permanent.

"Acestea diferă foarte mult de la judeţ la judeţ. Adică sunt judeţe în care pur şi simplu nu interesează, sunt judeţe în care, de exemplu Covasna, mare parte din aceste imobile UAT-ul, Consiliul Judeţean, şi-au propus să le electrice în următorii ani. Deci există o preocupare faţă de această situaţie", a subliniat Chisăliţă.

Legat de cine ocupă aceste locuinţe, s-a constatat că 73% sunt şi proprietari, 27% nu sunt proprietari, în special în zona de munte, unde moştenitorii nu au făcut actele pe casă.

Sub aspectul ponderii persoanelor în ceea ce priveşte vulnerabilitatea, 35% sunt consideraţi ca fiind vulnerabili, iar 65% nu, conform datelor consiliilor judeţene şi, iarăşi, numărul depinde şi diferă foarte mult de la judeţ la judeţ.

"Interesant exemplul din Covasna, unde sunt foarte multe case fără energie electrică, dar nu sunt şi foarte mulţi oameni vulnerabili. Adică, cumva, asta arată că în această zona oamenii ar cam putea să se mişte într-o anumită direcţie, dar nu neapărat o şi fac. Şi o să vedeţi că mai am indicator interesant: nivelul venitului. La majoritatea este sub venitul minim pe economie per persoane în gospodărie, dar există şi o pondere importantă, aproape 40% de oameni care au venituri mai ridicate şi cu toate astea, repet, nu întreprind neapărat ceva în sensul ăsta pentru a mişca într-un fel sau altul lucrurile. Din punct de vedere al nivelului veniturilor, avem Suceava, Satu Mare, Bistriţa Năsăud unde sunt, undeva, cei mai săraci oameni care nu au energie electrică în momentul de faţă şi cu cât ne ducem către Constanţa, Dolj, Tulcea aceste persoane care au venituri mici sunt mai limitate", a explicat Dumitru Chisăliţă.

În ceea ce priveşte ponderea locuinţelor după situaţia juridică, majoritatea acestor imobile nu au cadastru, de multe ori nu au nici contracte, sau la primărie nu există nimic.

Preşedintele AEI a menţionat printre soluţii a 5-a perioadă de reglementare, fondurile norvegiene, acum şapte ani existând un proiect de 7 milioane de euro pentru România pentru astfel de situaţii, din care s-au cheltuit cam 1,5 milioane.

"Am vrut o analiză. Din păcate, n-am găsi decât într-un judeţ să fac această dinamică. În judeţul Alba, între 2017 şi 2024, ce s-a întâmplat cu aceste imobile care nu au energie electrică? Şi statistica, foarte sumbră, suna cam aşa: în 7 ani de zile, 45% din imobilele fără energie electrică au fost abandonate, părăsite sau efectiv distruse. 74% din persoane au murit sau au părăsit aceste imobile în 7 ani. 16% doar din aceste imobile au fost electrificate în aceşti 7 ani de zile, prin diverse măsuri. Media de vârstă a crescut de la 67 de ani la 74 de ani în momentul de faţă. Şi dacă stăm şi analizăm, că undeva speranţa de viaţă a românilor este pe la 74 de ani, din păcate cam asta este statistica pe viitor. Am făcut două modelări (...).între trei şi zece ani rezolvăm problema natural dacă nu facem nimic, doar că sună morbid", a spus Chisăliţă.

Ca şi soluţii, acesta a menţionat programul "Energie pentru viaţă", extinderea reţelelor de distribuţie prin perioada a cincea de reglementare, un element care se poate face fără eforturi foarte mari şi fără să se discute pe abordări nefezabile, adică nu oriunde, nu oricum, dar acolo unde se poate există această posibilitate pe baza acestor date să fie extins acest program, şi "O casă verde pentru sărăcie energetică", un program care poate să fie preluat de Ministerul Mediu sau de altcineva "şi care poate efectiv să rezolve această problemă".

"Am făcut o socoteală. Ne-ar trebui undeva la vreo 12 milioane de euro să eradicăm această problemă. 12 milioane de euro poate să fie dublul programului norvegian sau poate să fie 25% din banii care merg la campania electorală în anul 2024", a punctat Dumitru Chisăliţă. AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)

Afisari: 50