Inteligenţa artificială ar putea fi un factor crucial în ameliorarea presiunilor inflaţioniste prin optimizarea şi creşterea eficienţei, a afirmat, marţi, Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României.

"După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, am avut mai multe astfel de supercicluri: mai întâi, perioada de creştere peste aşteptări din America şi Europa din anii '60 când se investea masiv în infrastructură, urmată de un alt superciclu bazat pe globalizare, iar în ultimele decenii s-a remarcat explozia "tech". Din perspectiva stabilităţii preţurilor, în opinia multor specialişti, principalele megatrenduri care vor sta la baza viitorului superciclu economic sunt "cei patru D": decarbonizarea, digitalizarea, deglobalizarea şi demografia. Aceşti factori pot reprezenta motivul pentru care presiunile inflaţioniste este posibil să rămână ridicate chiar şi în economiile avansate, mai ales când intervine şi cel de-al cincilea "D": datoriile publice în creştere. Inteligenţa artificială poate ameliora însă consecinţele acestora crescând productivitatea, deci oferta de bunuri şi servicii, sprijinind acumularea de capital şi stimulând astfel activitatea economică. Astfel, într-un viitor în care băncile centrale înfruntă aceste schimbări structurale, un factor crucial în ameliorarea presiunilor inflaţioniste îl poate reprezenta AI-ul, prin optimizarea şi creşterea eficienţei. Deci inteligenţa artificială poate ajuta în lupta cu inflaţia, sporind oferta", a declarat Cristian Popa, la o conferinţa dedicată industriei bancare şi financiare.

Acesta a mai spus că este posibil să ne aflăm la începutul celei de-a patra revoluţii industriale: după industrializarea, electrificarea şi tehnologizarea societăţii, am putea avea în faţă digitalizarea acesteia prin fuziunea dintre inteligenţa umană şi cea artificială.

"Pentru că cele două tipuri de inteligenţă exact asta vor face: se contopesc şi nu se înlocuiesc una pe cealaltă, contrar percepţiei populare. Ne putem raporta la AI astfel: este o unealtă, o "şurubelniţă inteligentă" care poate amplifica creativitatea şi productivitatea, deschizând uşi către domenii de inovare până acum neexplorate. Nu ştim cum va arăta viitorul, însa istoria este un bun punct de plecare. Şi fie că a fost vorba de apariţia motoarelor cu abur sau de creşterea productivităţii prin adoptarea calculatoarelor, inovaţia a remodelat mereu piaţa muncii şi nivelul de trai în moduri neaşteptate, creând noi oportunităţi de angajare şi imaginând domenii de activitate care presupun o cooperare din ce în ce mai strânsă între om şi maşini. Însă aceste schimbări nu vor avea loc subit. Trecerea de la entuziasmul iniţial legat de AI la înglobarea sa productivă în economie este un proces care necesită timp, răbdare şi adaptare continuă. Este posibil ca jobul de peste 20 de ani al copiilor noştri nici să nu existe astăzi", a subliniat Cristian Popa.

Potrivit sursei citate, chatbot-urile precum ChatGPT au revoluţionat procesul de creare a conţinutului şi continuă să aducă schimbări importante în termeni de eficientizare, cercetare şi competitivitate, însă potenţialul lor real încă nu a fost atins, "şi poate fi vast". Popa consideră că procesul de asimilare a noii tehnologii poate să fie unul de lungă durată, cu efecte vizibile la nivelul întregii societăţi pentru o perioadă mai lungă.

"Din perspectiva unei bănci centrale, inteligenţa artificială reprezintă un instrument promiţător pentru echilibrarea inflaţiei. Asemenea influenţei globalizării care a temperat inflaţia în trecut, AI-ul, prin eficientizarea şi optimizarea proceselor economice, oferă perspective de stabilizare a nivelurilor preţurilor. Procesul de luare a deciziilor de politică monetară este cu atât mai complex în perioadele caracterizate prin schimbări structurale uriaşe precum cele pe care le traversăm în prezent: globalizarea se restrânge, reglementarea devine mai intensă, protecţionismul creşte, dividendul păcii dispare (direcţionând o parte a cheltuielilor către apărare în detrimentul educaţiei şi sănătăţii), populaţia îmbătrâneşte simultan cu scăderea natalităţii, dividendul energetic dispare, problema deficitelor fiscale în creştere persistă, iar tranziţia către o economie verde implică şi ea noi costuri. Toate aceste schimbări structurale par să ne indice că presiunile inflaţioniste vor rămâne mult timp printre noi. Însă există o schimbare ce poate acţiona în sens invers. Inteligenţa artificială poate să limiteze impactul schimbărilor structurale menţionate, stimulând creşterea economică sustenabilă printr-o productivitate a muncii mai ridicată şi deschiderea unor noi căi către inovaţie şi progres. AI inventează deja medicamente noi", a explicat Cristian Popa.

În opinia sa, ritmul acestor schimbări rămâne incert: impactul pe larg al implementării tehnologiei AI ar putea deveni palpabil pe termen lung, necesitând o perioadă de ajustare graduală şi consolidare a colaborării dintre oameni şi tehnologie.

"Există, însă, şi riscuri asociate cu protecţia datelor sau cu interpretarea lor incorectă de către AI, care ne determină să privim cu o oarecare reticenţă, transformarea asistentului digital într-un expert în managementul riscului bancar sau în luarea deciziilor de acordare a creditelor. Am convingerea că ne aflăm într-o etapă a progresului tehnologic care ne poate transforma în câştigătorii zilei de mâine, însă, la fel ca în implementarea deciziilor de politică monetară, trebuie să folosim un dozaj adecvat şi să ne aşteptăm la o evoluţie graduală, cântărind în permanenţă oportunitatea fiecărei mişcări pe care o vom face pentru a ne construi un viitor digital cu o expunere limitată la risc. Însă, pentru a avea produse şi servicii financiare care să corespundă nevoii de progres a societăţii şi să fie, în acelaşi timp, sigure pentru utilizatorii lor, trebuie să păstrăm şi o doză de prudenţă în acţiunile noastre.
Rolul major pe care îl au băncile centrale în menţinerea stabilităţii financiare ne obligă să manifestăm o deschidere controlată faţă de schimbările pe care noile tehnologii le pot aduce în vieţile noastre", a adăugat reprezentantul BNR.

Nu în ultimul rând, el a afirmat că BNR rămâne de partea prudenţei, iar strategia "move fast and break things" nu poate fi aplicată de băncile centrale, prin natura funcţiei sistemice pe care o au.

"Mizele sunt prea mari pentru a ne grăbi şi a strica lucruri. Nici nu ne vom opune inovaţiei, cum au făcut luddiţii, ci o vom susţine, însă cu un ochi la macrostabilitate. Este de aşteptat ca banca centrală să aibă o abordare "risk based" în ceea ce priveşte inteligenţa artificială, permisivă spre activităţile non-critice ale bankingului, dar fermă în legătură cu activităţile core. Dacă facem o paralelă cu modul în care conducem o maşină, abordarea noastră, ca bancă centrală, va fi mai degrabă să nu călcăm pedala de acceleraţie pentru a mări viteza, dar nici nu vom acţiona inutil pedala de frâna pentru a stopa progresul. Ce vom face însă este să conducem prudent, frânând uşor atunci când va fi nevoie, asigurându-ne că vom avea tranziţia lină şi sigură pe care ne-o dorim cu toţii către sectorul bancar al viitorului. Bineînţeles că pot exista şi consecinţe neprevăzute, dar văzând potenţialul transformativ al acestei tehnologii, nu este înţelept să lăsăm acest tren al inovaţiei capabil să sporească bunăstarea să plece fără noi", a mai spus Cristian Popa, prezent la conferinţa "Slalom printre schimbări: Provocări şi inovaţii în sectorul financiar-bancar şi de asigurări", organizată de Institutul Naţional de Statistică şi grupul de presă MediaUno. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lãzãroiu)