Industria de asigurări a luat notă cu profundă îngrijorare de dorinţa autorităţilor de a prelungi pentru a treia oară perioada de plafonare a primelor RCA, cu încă 3 luni, până la 30 iunie 2024, fără a lua în calcul nici măcar efectele inflaţiei, arată Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din Romania (UNSAR).

"Prelungirea plafonării primelor RCA nu este un 'medicament minune'. Industria de asigurări a luat notă cu profundă îngrijorare de dorinţa autorităţilor de a prelungi pentru a treia oară perioada de plafonare a primelor RCA, cu încă 3 luni, până la 30 iunie 2024, fără a lua în calcul nici măcar efectele inflaţiei. (...) Pe lângă faptul că plafonarea primelor RCA reprezintă o încălcare flagrantă a normelor Uniunii Europene, din care şi România face parte, se omite mereu faptul că preţul poliţelor RCA este influenţat de numărul mare de accidente, de despăgubirile plătite şi de costurile în creştere. Spre exemplu, asigurătorii plătesc taxe şi contribuţii majorate pentru RCA, de la 6,6% în 2021, la circa 13% în 2023. Asigurătorii care nu au ţinut seama de aceste principii economice fundamentale sunt, de altfel, şi cei care au dat faliment în trecut", se arată în comunicatul organizaţiei transmis miercuri AGERPRES.

Potrivit sursei citate, autorităţile justifică o nouă prelungire a plafonării tarifelor RCA prin "reticenţa în ceea ce priveşte apetitul la risc al asigurătorilor RCA pentru anumite categorii de asiguraţi". Astfel, precizează UNSAR, sunt ignorate din nou principiile de funcţionare ale industriei de asigurări, pe baza cărora fiecare asigurător trebuie să fie liber să decidă individual profilul de risc al propriilor clienţi, respectiv să îşi ajusteze politica comercială la frecvenţa şi gravitatea daunelor, precum şi la mutualizarea corespunzătoare a riscurilor.

"Spre exemplu, în cazul vehiculelor folosite pentru transport, frecvenţa accidentelor este de 3 ori mai mare decât media pentru toate tipurile de vehicule (19% vs. 6,6%). Astfel, în medie, din fiecare 100 de vehicule de transport cu masa maximă autorizată de peste 16 tone, cel puţin 19 produc accidente în trafic soldate cu pagube materiale sau cu vătămări corporale şi decese. Aceste accidente sunt, de regulă, de o gravitate semnificativ mai mare decât în cazul altor categorii de autovehicule. În plus faţă de toate acestea, măsura de prelungire a plafonării se suprapune pe discuţiile privind modificarea Legii 132/2017 privind RCA, unde propunerile industriei de asigurări pentru asigurarea sustenabilităţii pieţei de profil nu au fost luate în considerare. Practic, anumite principii de funcţionare şi aspecte de ordin tehnic menite să repare măcar în parte o serie din dezechilibrele pieţei, pe care industria le-a semnalat în mod constant în ultimii 5 ani, nu sunt incluse între modificările la Legea RCA, în ciuda faptului că sunt dorite inclusiv de către şoferii din România", subliniază comunicatul.

Începând cu luna aprilie 2023, tarifele RCA au fost plafonate. Iniţial, măsura a fost luată pentru 6 luni, prelungită cu încă 3 luni, pentru ca, mai apoi, la finalul anului trecut, Guvernul să o prelungească încă o dată cu o ajustare de 6,8%, care nici măcar nu acoperea inflaţia din 2023 (10,4% conform INSSE). Dauna medie RCA a crescut la trimestrul trei al anului trecut chiar mai mult decât inflaţia, cu circa 12%, căci despăgubirile nu au fost şi ele plafonate, mai arată organizaţia.

Înfiinţată în 1994, UNSAR reprezintă 22 de companii de profil care deţin o pondere de peste 90% din piaţă locală de asigurări. Din anul 2007, UNSAR este membru cu drepturi depline al Federaţiei Asigurătorilor şi Reasigurătorilor Europeni - Insurance Europe. Asigurătorii membri ai UNSAR plătesc despăgubiri de circa 1,8 miliarde de euro pe an, ceea ce înseamnă 5 milioane euro în fiecare zi calendaristică, mai arată sursa citată.

Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a anunţat marţi seara că Ministerul Finanţelor a propus prelungirea plafonării tarifelor RCA până la 30 iunie 2024 în contextul în care există încă probleme nerezolvate în piaţa asigurărilor auto, care se traduc printr-un dezechilibru între cerere şi ofertă. AGERPRES/(AS - autor: Andreea Marinescu, editor: Oana Tilică, editor online: Anda Badea)