Energia regenerabilă va substitui gazele naturale în următorii ani, mai ales pentru a acoperi cererea suplimentară care se preconiza că va fi folosită pentru înlocuirea cărbunelui şi a produselor petroliere, arată o analiză realizată de Asociaţia Energia Inteligentă (AEI).

"Dacă în urmă cu 20 ani gazele începeau înlocuirea cărbunelui în mixul energetic al Europei, prima criză a gazelor din anul 2011 aducea începerea substituirii gazelor cu energia regenerabilă. Această tendinţă s-a accentuat după a doua criză a gazelor din anul 2022 şi prognozele arată că această tendinţă se va menţine şi în viitor. Într-un studiu realizat recent, se preconizează că în următorii 5 ani această tendinţă se va menţine, nu atât pentru a înlocui propriu-zis cantităţile de gaze gazele naturale, ci mai degrabă pentru a acoperi cererea suplimentară de gaze naturale care se preconiza că va fi folosită pentru a înlocui cărbunele şi alte forme de energie", precizează preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă, în analiza citată.

În contextul crizei energetice, UE a sporit şi a accelerat instalarea de tehnologii în domeniul energiei din surse regenerabile, ceea ce a consolidat aprovizionarea cu energie a UE şi stă la baza eliminării pe termen lung a importurilor de combustibili fosili din Rusia. Pe baza REPowerEU, UE a adoptat Regulamentul privind autorizarea, care a simplificat şi a accelerat procedurile de autorizare a energiei din surse regenerabile axându-se pe anumite tehnologii şi proiecte care au cel mai mare potenţial de implementare rapidă, cum ar fi energia solară fotovoltaică (PV) în cadrul unor structuri artificiale şi pompe de căldură, precum şi retehnologizarea, se menţionează în analiza AEI.

În 2022, au fost instalate în Europa noi capacităţi de energie din surse regenerabile cu o putere totală de 57 GW, în principal în turbine eoliene şi parcuri fotovoltaice. În ambele sectoare, se înregistrează o creştere a capacităţii cu circa 50% faţă de anul 2021.

"Acest fapt a contribuit la acoperirea producţiei scăzute de energie hidroelectrică din anul 2022 (12% din producţia totală de energie electrică). În anul 2023 producţia de hidroelectricitate s-a redresat la nivelurile medii de dinainte de anul 2022, ca urmare a creşterii cantităţii de precipitaţii şi a nivelurilor mai ridicate ale rezervelor de apa cu care s-a ieşit din iarnă", precizează sursa citată.

În sectorul încălzirii din surse regenerabile, utilizarea pompelor de căldură a crescut cu 39% faţă de anul 2021. Piaţa energiei termice solare a crescut cu aproape 12%, iar producţia de energie electrică din biocombustibili solizi a fost stabilă, reprezentând aproximativ 3% din producţia totală de energie electrică (2,9% în 2020 şi 3,1% în 2021).

"Analizând împreună energia pentru producerea de energie electrică şi termică, principala sursă de energie regenerabilă din UE rămâne bioenergia (aproximativ 60%). Se poate constata că ponderea surselor de energie regenerabilă în mixul energetic a crescut considerabil în cursul anilor 2022 şi 2023, iar UE a convenit să accelereze utilizarea surselor de energie regenerabilă, cu un obiectiv de 42,5% în mixul energetic al UE până în 2030, precum şi obiectivul ambiţios de a atinge 45%", explică Chisăliţă.

În ceea ce priveşte energia nucleară, aceasta a generat în anul 2023, aproximativ 24% din totalul energiei electrice produse în UE (23% în 2022 şi 26% în 2021). Potrivit sursei citate, centralele nucleare din UE sunt îmbătrânite şi acestea vor trebui să fie înlocuite sau completate cu noi tehnologii nucleare avansate, cum ar fi reactoarele modulare mici.

"Având în vedere cele de mai sus, Comisia a adoptat măsuri de îmbunătăţire a mediului de investiţii pentru funcţionarea pe termen lung şi pentru construcţia de noi capacităţi de producţie a energiei regenerabile. În această situaţie, statele membre în care energia nucleară face parte din mixul lor energetic trebuie să ia decizii în timp util cu privire la investiţiile în exploatarea pe termen lung a centralelor nucleare existente şi să aducă îmbunătăţiri adecvate în materie de securitate şi eficienţă", a mai spus Chisaliţă în analiza menţionată.

În acest context, Comisia şi Agenţia de Aprovizionare a Euratom, în strânsă colaborare cu toate părţile interesate relevante din statele membre în cauză şi cu partenerii internaţionali care împărtăşesc aceeaşi viziune, şi-au intensificat totodată eforturile de încurajare a diversificării continue a aprovizionării cu combustibil nuclear şi a furnizării serviciilor legate de ciclul combustibilului nuclear, cu scopul de a se orienta către furnizori mai fiabili din afara Rusiei.

Obiectivul este de a atenua riscurile din unele state membre în legătură cu dependenţa de aprovizionarea cu combustibil nuclear din Rusia şi de serviciile legate de ciclul combustibilului, precum şi de piesele de schimb şi de întreţinere, prin asigurarea disponibilităţii combustibililor şi a surselor nucleare alternative. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)