Directorii financiari din România, optimişti în privinţa îmbunătăţirii indicatorilor macroeconomici în acest an
Companiile din România se aşteaptă la îmbunătăţirea indicatorilor macroeconomici, cum ar fi produsul intern brut (PIB), inflaţia şi şomajul, dar par să aibă în continuare o abordare prudentă, pe fondul gradului ridicat de incertitudine, reiese din studiul Deloitte CFO Survey România 2024, prezentat joi în cadrul celei de-a V-a ediţii a evenimentului "Deloitte CFO Summit 2024".
În acest context, estimările privind creşterea economică s-au îmbunătăţit uşor în comparaţie cu anul trecut, iar directorii financiari din România (CFO) se aşteaptă la o creştere medie a PIB-ului de 1,5% în acest an, nivel care este peste cel de 1,2% din anul precedent, însă mult sub prognozele instituţiilor internaţionale, precum Comisia Europeană şi Banca Mondială. Cu toate acestea, respondenţii sunt mai optimişti decât omologii lor din Europa Centrală, care se aşteaptă la o creştere economică medie de 1,1%, în 2024.
De asemenea, şase din zece CFO din companiile active în România (60%) se aşteaptă ca indicele preţurilor de consum să îşi continue creşterea în acest an, dar previziunile lor privind inflaţia s-au temperat semnificativ faţă de anul precedent, de la 11,2% la 6,75%.
"Aş remarca că perspectiva generală care pare să se contureze din sondajul nostru este ceva mai rezervată decât m-aş fi aşteptat. Risc să speculez că explicaţiile ar putea ţine atât de momentul în care ni s-a furnizat inputul, cât şi de natura rolului directorilor financiari, aceştia fiind în mod natural mai conservatori, mai prudenţi, mai ales că trebuie să gestioneze riscurile şi costurile. Mi se pare poate un pic mai evident asta în predicţiile mai rezervate de creştere economică şi îngrijorările mai numeroase decât m-aş fi aşteptat legate de creşterea impozitului pe profit şi a TVA", a explicat Alexandru Reff, country managing partner al Deloitte România şi Republica Moldova, în cadrul conferinţei de specialitate.
Potrivit raportului, majoritatea respondenţilor din România consideră că majorarea costurilor va continua să fie un factor de presiune pentru companii în 2024, în special costurile cu forţa de muncă (99%), cu producţia şi distribuţia (86%), cu transportul (78%) şi cu serviciile (73%).
În plus, rezultatele cercetării arată că, faţă de anul trecut, 70% dintre directorii financiari se aşteaptă acum la creşterea costurilor asociate impozitului pe profit, iar jumătate dintre ei estimează şi o creştere a costurilor asociate TVA, faţă de 27% anul trecut.
"Mai rezultă, de data asta cu mai mare claritate, că predomină în rândurile directorilor financiari preocupările privind gestionarea cheltuielilor şi a îndatorării. Probabil pe fondul aşteptării că inflaţia va continua să pună presiune pe costuri pentru o piaţă a muncii încinsă şi, desigur, va continua să pună presiune pe dobânzi. Evident că aceste preocupări sau abordări, dacă sunt într-adevăr reale şi generalizate, pot crea dificultăţi pentru economie în ansamblu, când toată lumea se concentrează pe gestionarea costurilor. În fine, perspectiva generală a directorilor financiari din România pare ceva mai preocupată, mai rezervată decât media centrală europeană, în condiţiile în care mie mi se pare totuşi că evoluţiile, performanţele locale, cele recente şi cele la care ne putem aştepta nu sunt mai rele decât cele din jurul nostru", a spus Reff.
Pe de altă parte, un număr semnificativ mai mic de respondenţi se aşteaptă la creşterea costurilor de finanţare în acest an (55%, faţă de 88% în 2023). Sursele interne de finanţare rămâne cele preferate de 55% dintre participanţii la studiu, iar împrumuturile bancare sunt considerate atractive de doar 21% dintre respondenţi.
În ceea ce priveşte şomajul, companiile din România sunt destul de optimiste. Astfel, aproape jumătate (46%) dintre participanţii la studiu sunt de părere că acest indicator va rămâne stabil în 2024, în creştere de la 33%, anul trecut.
Raportul Deloitte evidenţiază faptul că intensificarea cadrului de reglementare reprezintă cel mai mare risc pentru companiile din România (64% dintre CFO, pondere dublă faţă de anul trecut şi semnificativ mai mare decât media europeană de 38%). Alţi factori de risc sunt: lipsa angajaţilor cu competenţele necesare (46%, în scădere faţă de 63%, în 2023), reducerea cererii interne (42%) şi a celei externe (34%), precum şi riscurile geopolitice (31%).
În acest context, pentru mai mult de o treime dintre companii (37%), reducerea costurilor este prioritară, urmată de creşterea organică (21%), digitalizarea (9%) şi expansiunea pe pieţele existente (8%).
Studiul Deloitte CFO Survey România 2024 a fost efectuat în perioada octombrie-decembrie 2023, pe un eşantion de aproximativ 550 de directori financiari din 15 ţări din Europa Centrală (Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Estonia, Kosovo, Letonia, Lituania, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria).
Directorii financiari ai unora dintre cele mai importante companii din România au participat, joi, la cea de-a V-a ediţie a evenimentului Deloitte CFO Summit 2024, pentru a discuta despre aşteptările pentru anul 2024, dar şi despre Inteligenţa Artificială Generativă (Gen AI). AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Nazare: 49 dintre cei 56 de ordonatori principali de credite au transmis propunerile de limite de cheltuieli pentru 2027
Un număr de 49 dintre cei 56 de ordonatori principali de credite finanțați integral de la bugetul de stat au transmis Ministerului Finanțelor propunerile de limite de cheltuieli pentru anul 2027, până la data de 4 noiembrie, iar instituțiile trebuie să finalizeze transmiterea propunerilor restante până luni, 9 noiembrie, a anunțat joi ministrul Finanțelor, Alexan
Kanani: Introducerea leasingului funciar ar putea atrage mai mulți bani în agricultura românească, fără garanții de stat
Introducerea leasingului funciar ar putea permite atragerea unor finanțări suplimentare în agricultura românească, fără a fi necesare garanții de stat, printr-o modificare a legislației privind terenurile agricole, a declarat joi președintele Agricover, Jabbar Kanani, în cadrul Conferinței Naționale AGRI4FUTURE: România - Obiectiv 2035.
Ministerul Finanțelor așteaptă propuneri de la Ministerul Agriculturii privind sprijinul pentru motorina utilizată de fermieri
Ministerul Finanțelor este dispus să colaboreze cu Ministerul Agriculturii pentru identificarea unui mecanism prin care fermierii să poată cumpăra motorină fără acciză direct de la pompă, însă soluția trebuie să fie sustenabilă pentru buget și compatibilă cu legislația europeană, a declarat joi ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. 'Prețul la pompă
Nazare: Am demarat discuțiile pentru bugetul pe 2027; ministerele au termen până săptămâna viitoare să introducă datele necesare
Ministerul Finanțelor a demarat pregătirile pentru elaborarea bugetului de stat pe anul 2027, iar ministerele au termen până miercurea viitoare să introducă în noua platformă informatică datele necesare estimării veniturilor și stabilirii limitelor bugetare, a declarat joi ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. 'Astăzi am demarat în mod
Crescătorii de porci de reproducție din rasele Bazna/Mangalița ar putea primi un ajutor de minimis de 2.300 lei/scroafă/an
Crescătorii de porci de reproducție din rasele Bazna și/sau Mangalița ar putea primi, în acest an, un ajutor de minimis de 2.300 lei/scroafă/an, în cadrul unei scheme de sprijin cu o valoare totală de 2 milioane de lei. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a publicat în transparență decizională proiectul de Hotărâre priv
ADS a finalizat Reforma REPowerEU din PNRR; 32.000 de hectare de terenuri neproductive, disponibile pentru investiții în energie regenerabilă
Agenția Domeniilor Statului a finalizat Reforma REPowerEU din PNRR astfel că peste 32.000 de hectare de terenuri neproductive sunt disponibile pentru investiții în energie regenerabilă, a anunțat joi Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). 'Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Agenția Domeniilor Statului (ADS), anu
Pavel-Casian Nițulescu revine în funcția de secretar de stat la Ministerul Energiei
Pavel-Casian Nițulescu revine în funcția de secretar de stat la Ministerul Energiei, post pe care l-a ocupat și în perioada 2022-2026, informează ministerul de resort, într-o postare publicată, joi, pe pagin
USLM: Metrorex are un deficit de finanțare de 450 de milioane de lei, în 2026
Deficitul de finanțare al Metrorex este de 40%, în 2026, în timp ce deficitul de personal se ridică la 20%, se arată într-un comunicat de presă al Unității Sindicatul Liber din Metrou (USLM), transmis joi AGERPRES. 'Deficitul de finanțare, în 2026, este de 40%, lipsesc 450.000.000 lei. Deficitul de personal este de 20%, lipsesc pest
Burnete: O parte din banii pentru agricultură nu vor mai veni automat de la Bruxelles, ci și de la București
O parte din fondurile destinate agriculturii nu vor mai veni automat de la Bruxelles, ci vor proveni și din planul național, în condițiile în care România se confruntă cu dificultăți privind cofinanțarea, a declarat joi consilierul prezidențial Radu Burnete, care a transmis și un mesaj din partea președintelui României, Nicușor Dan.
România va solicita deblocarea exporturilor de ovine către țări terțe, la Bruxelles (ministru)
România va solicita deblocarea exporturilor de ovine către țări terțe în cadrul unei întâlniri programate vineri, la Bruxelles, cu un reprezentant al Comisiei Europene, după finalizarea vaccinării în județele Constanța și Tulcea, a declarat joi ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu. 'S-au făcut pași import
Tinerii din Generația Z preferă să-și asigure dispozitivele electronice în detrimentul sănătății (studiu)
Un ecran spart, o bicicletă furată sau un festival la care n-a mai ajuns sunt principalele riscuri care contează pentru Generația Z, iar 95% dintre tinerii români cu vârste între 16 și 23 de ani spun că ar plăti ca să se simtă protejați de acestea, arată un studiu de specialitate, prezentat recent în cadrul evenimentului Technology Insurance Days (TID
Barbu: Am putea merge pe plafonarea adaosului comercial la toate alimentele din magazine
Plafonarea adaosului comercial ar putea fi extinsă de la alimentele de bază la toate produsele alimentare aflate pe rafturile magazinelor, însă o astfel de măsură trebuie analizată la nivelul Guvernului, a declarat joi ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu. 'În momentul de față, trebuie să avem o analiză la nivelul Guvernul
Barbu: Fermierii ar putea cumpăra motorină fără acciză, direct de la pompă, din 2027
Ministerul Agriculturii discută cu Ministerul Finanțelor crearea unui mecanism prin care fermierii să poată cumpăra, din 2027, motorină fără acciză, direct de la pompă, a declarat joi ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu. 'În momentul de față, costurile sunt foarte mari, dar Ministerul Agriculturii, la rectificarea din noiembrie
Werner (CE): Vrem să vedem agricultura bine împământenită în politicile pentru zonele rurale și pentru competitivitate
Comisia Europeană vrea o agricultură bine împământenită atât în politicile pentru zonele rurale, cât și în cele privind competitivitatea, a declarat directorul general pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene, Elisabeth Werner, la Conferința Națională AGRI4FUTURE: România - Obiectiv 2035, organizată joi, l
Păun: Datoria României crește cu aproximativ 300.000 de lei pe minut
Datoria publică a României crește cu aproximativ 300.000 de lei pe minut, echivalentul a circa 60.000 de euro, în condițiile în care valoarea totală a acesteia a ajuns la 240 de miliarde de euro, a afirmat profesorul universitar Cristian Păun, într-o postare pe Facebook. 'Datoria publică a României a ajuns la
