România are experiență de oferit și parteneriate de construit: mesajul lui Borboly Csaba de la Travnik

Pregătirea următoarei etape europene nu începe la deschiderea apelurilor de proiecte, ci atunci când comunitățile își definesc prioritățile și își construiesc parteneriatele. Acesta este mesajul transmis de Csaba Borboly, care a prezidat la 5 noiembrie, la Travnik, cea de-a patra reuniune a Grupului de lucru pentru Bosnia și Herțegovina al Comitetului European al Regiunilor. Discuția a conectat procesul de aderare, accesul la finanțare și rolul concret al administrațiilor locale.

Experiența României poate preveni greșeli, nu doar ilustra succese

La reuniune au participat ambasadorul Uniunii Europene Luigi Soreca, ambasadorul Goran Behmen din Ministerul Afacerilor Externe, primarul Kenan Dautović, reprezentanți ai Delegației UE, ai BERD și ai ambelor asociații de autorități locale din Bosnia și Herțegovina.

Borboly Csaba a susținut că aderarea nu poate fi pregătită exclusiv de administrația centrală. Municipiile, orașele, comunele și nivelurile regionale vor aplica numeroase măsuri și vor explica cetățenilor costurile lor. De aceea, trebuie consultate înainte ca prioritățile, termenele și instrumentele financiare să fie stabilite.

România a beneficiat considerabil de apartenența la UE. Totuși, în evaluarea sa, pregătirea și dialogul local au fost insuficiente. Problemele legate de gestionarea deșeurilor, de infrastructura de apă sau de conviețuirea cu fauna sălbatică arată nevoia de a lega standardele de capacitatea administrativă, finanțare și condițiile reale ale comunităților. Aceste dificultăți au cauze multiple și nu pot fi atribuite exclusiv negocierilor de aderare.

De la diferențe la proiecte comune

Bosnia și Herțegovina are o structură instituțională complexă, două entități și o moștenire dureroasă a războiului din anii 1990. Rolul dialogului european este să susțină cooperarea fără a nega diferențele și fără a relativiza valorile fundamentale: pacea, demnitatea umană, respectul pentru victime și statul de drept.

Experiența comunităților multietnice din România poate contribui la această muncă. Propunerile formulate de Borboly pentru programul de lucru au vizat participarea minorităților, utilizarea limbilor minoritare în viața publică, schimbul de experiență între regiuni și accesul echitabil la oportunități. Programul aprobat include aceste teme, într-o formulare europeană generală.

Două ferestre de investiții, o propunere de analizat

Kenan Dautovic a prezentat ideea unor trasee complementare pentru investițiile locale: unul pentru infrastructura mare și unul mai simplu pentru intervenții de dimensiuni reduse. Propunerea nu este un mecanism european aprobat. Reprezentanta Delegației UE și-a exprimat interesul pentru document și a discutat despre pregătirea unui sprijin pentru capacitatea administrațiilor și asociațiilor locale, aflat încă într-o etapă timpurie.

BERD a subliniat importanța studiilor, proiectării, sustenabilității financiare și cooperării între autorități. Finanțarea nu poate înlocui pregătirea. Un proiect trebuie să funcționeze și după finalizarea lucrărilor, iar serviciul rezultat trebuie să rămână accesibil cetățenilor.

LORAI poate întări vocea locală

O parte centrală a reuniunii a fost dedicată LORAI, inițiativa comună a UE și a Consiliului Europei privind participarea locală la implementarea și monitorizarea agendelor de reformă. Programul nu este un fond pentru lucrări publice. El poate ajuta comunitățile să aducă date și experiențe în discuțiile despre reforme și priorități de investiții.

Reprezentanții celor două asociații au descris cooperarea lor existentă și nevoia de resurse profesionale mai solide. Discuția nu a pornit de la ideea că dialogul dintre ele începe abia acum, ci de la întrebarea cum poate produce rezultate mai clare în relația cu instituțiile competente. A fost discutată și perspectiva unui Comitet consultativ mixt, fără a fi anunțată înființarea sa.

Ce pot câștiga județele și localitățile din România?

România nu trebuie să rămână doar un exemplu despre trecut. Autoritățile sale pot deveni parteneri de învățare și de proiect pentru comunități din țările candidate. Domeniile pot include eficiența energetică, apa, economia circulară, serviciile digitale, prevenirea riscurilor, turismul și păstrarea tinerilor în comunități.

Participarea depinde de regulile fiecărui program. Fondurile de preaderare nu sunt automat disponibile județelor românești, iar statutul de partener trebuie verificat pentru fiecare apel. Există însă motive pentru pregătirea din timp a unor consorții și proiecte eligibile, cu universități, administrații, firme și organizații profesionale.

Borboly separă această perspectivă de mandatul său european. Ca președinte al grupului de lucru, susține participarea echitabilă a partenerilor din Bosnia și Herțegovina. Ca reprezentant local din România, urmărește cooperări legale și reciproc avantajoase, fără a promite alocări de bani.

Următorul buget se pregătește acum

Propunerea pentru cadrul financiar 2028-2034 este încă negociată. Planurile naționale și regionale de parteneriat și instrumentul Global Europe aparțin unor arhitecturi diferite, dar ridică aceeași întrebare practică: cum ajung prioritățile locale în programare înainte ca deciziile să fie definitive?

Pentru județele din România și din estul Europei, răspunsul este pregătirea unor strategii sectoriale actuale, liste de proiecte mature și parteneriate funcționale. Nu este suficientă o listă de dorințe. Sunt necesare responsabilități, studii, calendare și o evaluare realistă a surselor de finanțare.

'Nu lucrăm împotriva altor regiuni. Lucrăm pentru ca și comunitățile noastre să fie prezente atunci când se stabilesc prioritățile. Oportunitățile nu se transformă singure în servicii mai bune sau locuri de muncă', este mesajul lui Borboly Csaba.

Parteneriate pentru cei care vin după noi

Data aderării Bosniei și Herțegovinei nu este stabilită. Dar relațiile construite astăzi pot rămâne utile peste zece sau cincisprezece ani. Pentru generația următoare de aleși și specialiști, încrederea și experiența comună pot conta la fel de mult ca un contact instituțional.

Miza participării la Travnik este, astfel, dublă: o pregătire mai bună a aderării și o Europă în care județele, orașele și comunele din est nu sunt spectatori. Ele trebuie să contribuie cu experiență, proiecte și soluții proprii.