Cheltuielile cu evenimentele publice de sfârşit de an trebuie să aibă o limită, o decenţă şi să fie compatibile cu situaţia extrem de dificilă prin care trece ţara, consideră ministrul Finanţelor, Marcel Boloş.

"Proiectul de Ordonanţă (Ordonanţa referitoare la reducerea cheltuielilor bugetare pentru 2023, n.r.) spune că evenimentele de sfârşit de an se pot derula în limita mediei plăţilor din cursul anului. Am pus acest lucru, pentru că este de domeniul normalităţii ca un pom de Crăciun, cadouri pentru copiii sărmani, organizarea în condiţii decente a Sărbătorilor de iarnă să poată să fie derulate. Totuşi, sfârşitul de an cu evenimentele care sunt parte din viaţa noastră cotidiană trebuie să aibă o limită. Să nu uităm că sunt exemple de autorităţi publice locale, şi le felicit public pe această cale, care externalizează aceste evenimente prin licitaţii şi cei care câştigă licitaţia nu încasează niciun leu de la primărie, ci din modul în care se organizează această activitate îşi recuperează cheltuielile, ceea ce înseamnă foarte mult pentru noi. E nefiresc ca un pom de Crăciun cu iluminat artificial să depăşească 10.000 lei sau diferite figurine cu tot felul de de luminiţe pe ele să aibă preţuri exorbitante. Nu spun că toată lumea procedează la fel, să nu se înţeleagă acest lucru, dar spun că trebuie să avem totuşi o decenţă pentru a nu fi în situaţia aceea în care, aşa cum am discutat mai înainte, deşi ne aflăm într-o situaţie extrem de dificilă pentru ţară, să fie organizate evenimente care nu sunt deloc compatibile cu situaţia dificilă prin care trecem, să nu avem aceste sfidări ale bunului simţ într-o perioadă grea pentru ţara noastră", a subliniat vineri Marcel Boloş, în briefingul de la finalul şedinţei de Guvern în care a fost adoptată ordonanţa referitoare la reducerea cheltuielilor.

Demnitarul a explicat că, în cazul unor evenimente de tipul Târg de Crăciun sau concert de Revelion, pentru care au fost semnate din timp anumite contracte cu o sumă consistentă, plăţile se pot efectua la nivelul mediei lunare din cursul anului, pe partea de sursă de finanţare publică, iar diferenţa de valoare se achită din alte tipuri de surse de finanţare, precum sponsorizări sau donaţii.

"Plăţile pot să aibă loc la nivelul mediei lunare din cursul anului pe partea de sursă de finanţare publică, iar pe diferenţa de valoare se identifică donaţii, sponsorizări, alte tipuri de surse de finanţare sau dacă nu este posibil acest lucru, atunci sunt mecanismele contractuale adiţionale ale contractului aduse la noua realitate impusă de Ordonanţă. Adică acele cheltuieli, dacă sunt peste media din cursul anului, se face act adiţional. Este baza legală aprobată prin Ordonanţa de Urgenţă şi se revine cu cheltuiala în limitele normalului. Este o situaţie extrem de simplă şi cu puţină bunăvoinţă se poate rezolva fără niciun fel de problemă, iar pentru cele plătite deja, serviciile plătite nu intră în media lunară şi se respectă regula pe care am impus-o în Ordonanţă, respectiv plăţile să fie la nivelul mediei lunare", a menţionat oficialul.

Ministrul Finanţelor a oferit cifre din analiza cheltuielilor efectuate de către autorităţile publice locale şi centrale în cursul anului 2022.

"Nu vreau să intru în detalii cu exemple, ca să mă trezesc cu un val de critici, însă cifrele arată pentru anul 2022 în felul următor: media lunară a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile, de 1,1 miliarde lei, iar în luna decembrie aceeaşi cheltuială de 4,3 miliarde lei. Acest lucru nu are nicio explicaţie, indiferent cum încercăm să explicăm astfel de lucruri. Să creşti o cheltuială de patru ori în ultima lună nu are nicio justificare şi pentru noi creează tot felul de întrebări. Vreau să vă spun că sunt peste 16.000 de coordonatori de credite şi dacă suma acelor cheltuieli mărunte făcute de fiecare duce spre ordinul miliardelor, cum am spus, a 4,3 miliarde lei, scuzaţi-mă, prefer să plătim 4 miliarde de lei pentru un proiect de autostradă...", a spus Marcel Boloş.

Acesta a adăugat că aceste cheltuieli sunt cuprinse în bugetul general consolidat al României şi se iau în calcul la determinarea deficitului bugetar. "Iar consecinţa unei astfel de situaţii este cea pe care o ştim: o atingere a unui deficit bugetar sau o depăşire a 5,5% din PIB", a susţinut ministrul.

În context, ministrul Finanţelor a subliniat că prin Ordonanţa care vizează reducerea cheltuielilor, adoptată vineri de Guvern, nu sunt interzise cheltuieli ci se plafonează anumite categorii de cheltuieli şi se prioritizează investiţiile de care România are nevoie, cu finanţare din fonduri europene şi cele din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Potrivit sursei citate, proiectul de ordonanţă de urgenţă are trei direcţii de măsuri. Prima este flexibilizarea alimentării fondului de rezervă bugetară, ceea ce presupune că mecanismul prin intermediul căruia sunt asigurate sumele necesare pentru funcţionarea ministerelor şi celelalte cheltuieli ale statului se vor derula prin fondul de rezervă bugetară, pentru a avea un control cât mai sigur asupra cheltuirii banilor publici.

A doua direcţie sau pachet de măsuri se referă la cofinanţarea proiectelor şi investiţiilor europene iar prioritatea pe care o are România este să închidă perioada de programare 2014-2020, care are eligibilitate a cheltuielilor până la data de 31 decembrie 2023 iar România are un buget de 24 de miliarde de euro.

A treia direcţie de măsuri este cea referitoare la plafonarea cheltuielilor autorităţilor publice centrale şi locale.

Ministrul a anunţat că, în şedinţa Executivului, a fost eliminată din ordonanţă prevederea referitoare la limitarea disponibilităţilor existente din fondul de tranziţie energetică şi s-a lăsat larg plata din fondul de tranziţie energetică şi alte surse legal constituite, incluzând aici toate sursele legale, inclusiv cele împrumutate.

De asemenea, s-a renunţat şi la intenţia de a amâna pentru anul viitor plata tranşelor în contul drepturilor salariale obţinute în instanţă de personalul bugetar.

"Eu vă spun cât avem în sold. Drepturi de natură salarială rezultate din titluri de creanţă, avem în momentul de faţă suma de 1,7 miliarde de lei, este o sumă consistentă pentru noi. Am primit de asemenea val de critici pentru titlurile de proprietate. Nu sunt cheltuieli nesemnificative pentru noi. Peste 4,3 miliarde lei plătim anual din bugetul de stat pe acest tip de cheltuială şi trebuie să avem o ordonare firească a cheltuielor şi să mergem cu priorităţile pe care România le are", a susţinut ministrul citat. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)