Abrogarea prin Ordonanţă de Urgenţă a obligaţiilor de predictibilitate şi stabilitate ale Codului Fiscal este un derapaj inacceptabil, consideră Radu Burnete, directorul executiv al Confederaţiei Patronale Concordia.

"Din punctul nostru de vedere este un derapaj inacceptabil ca Guvernul să abroge prin Ordonanţă de Urgenţă obligaţiile de predictibilitate şi stabilitate ale Codului Fiscal. Chiar Ministerul Justiţiei, în avizul care însoţeşte această Ordonanţă de Urgenţă la care mă refer, arată că ea este neconstituţională. Guvernul ne spune că acum, cu aceste măsuri fiscale, avem de a face cu o situaţie excepţională care nu se va mai repeta şi în acelaşi timp forţează Constituţia pentru a face posibilă permanentizarea unor astfel de excepţii. Solicităm Parlamentului să respingă acest proiect", a precizat Burnete într-o declaraţie transmisă vineri AGERPRES.

Acesta a subliniat că nu poate fi realizată dezvoltare economică într-un mediu impredictibil în care orice plan de afaceri poate fi dat peste cap de o decizie intempestivă Guvernului.

"România trebuie să rămână o economie atractivă cu sau fără deficit excesiv, iar ieşirea nu se poate face oricum doar cu măsuri luate pe repede înainte. Această Ordonanţă de Urgenţă ne face să credem că în ciuda asigurărilor pe care le-am primit că episodul de acum este singular, în realitate guvernanţii pregătesc terenul pentru momente viitoare similare, când nu îşi doresc să mai fie încurcaţi de puţinele prevederi ale Codului Fiscal care obligau, teoretic, politicienii să ofere o minimă predictibilitate de 6 luni de zile atunci când vine vorba de taxe şi impozite", a declarat Radu Burnete.

Consiliul Economic şi Social (CES) a avizat nefavorabil proiectul de Ordonanţă de urgenţă a Guvernului pentru modificarea alineatului (4) al articolului 4 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, ce prevede ca introducerea de noi impozite sau majorarea celor existente precum şi eliminarea unor facilităţi să se poată aplica într-un termen mai scurt de 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial, în situaţii de deficit excesiv.

Reprezentanţii CES susţin că în contextul repercusiunilor pe care le va genera, nu este oportună promovarea unei astfel de măsuri prin intermediul ordonanţei de urgenţă.

De asemenea, CES precizează că măsura propusă produce impredictibilitate în domeniul legislaţiei fiscale şi, implicit, în activitatea persoanelor fizice şi juridice vizate de noile prevederi fiscale, cu aplicabilitate imediată, în condiţiile unor proiecte personale şi planuri de afaceri aflate în derulare, transformând, practic, o excepţie în normă.

Altă motivare transmisă de CES vizează faptul că în nota de fundamentare se invocă reducerea termenului de aplicare a modificărilor fiscale la mai puţin de 6 luni, iar în cuprinsul proiectului de ordonanţă de urgenţă se introduce prevederea referitoare la aplicarea imediată, odată cu publicarea în Monitorul Oficial.

Proiectul prin care Ministerul Finanţelor a propus ca anumite măsuri fiscale ce vizează introducerea de noi impozite sau majorarea celor existente precum şi eliminarea unor facilităţi să se poată aplica într-un termen mai scurt de 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial, în situaţii extraordinare de deficit bugetar, a fost publicat recent în dezbatere publică.

Instituţia subliniază că în lipsa unor măsuri fiscal bugetare atât pentru gestionarea eficientă a veniturilor bugetare, cât şi pentru eficienţa utilizării fondurilor alocate finanţării cheltuielilor publice, nivelul prognozat al deficitului bugetar este de aproximativ 6,84% din PIB, ceea ce în valoare absolută reprezintă 109,44 miliarde lei cu consecinţe imediate asupra creşterii costurilor finanţării deficitului bugetar dar şi asupra fondurilor alocate pentru investiţii în cadrul Politicii de Coeziune cu un buget alocat de 46 miliarde euro, cât şi asupra fondurilor alocate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă cu un buget alocat de 29,33 miliarde euro.

România se află în procedura de deficit excesiv, în condiţiile în care a înregistrat un deficit bugetar de 4,4% din PIB în anul 2019, ceea ce a dus la iniţierea propunerii Comisiei Europene (CE) din martie 2020, înainte de activarea clauzei generale derogatorii la nivelul UE.

Conform recomandării formulate de CE şi adoptată de Consiliu în data de 18 iunie 2021, România trebuie să pună capăt situaţiei de deficit excesiv până cel târziu în 2024, ţintele de deficit ESA stabilite de Consiliu fiind de 4,4% din PIB pentru 2023 şi 2,9% din PIB pentru 2024, precizează sursa citată.AGERPRES/(AS - editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)