De la arheologie și literatură la istoria fotbalului: România și Spania, 145 de ani de dialog, la Institutul Cervantes

Expoziție de fotografie și conferințe despre portul roman Noviodunum, lansări de carte, lecturi de poezie și un dialog despre legendara finală Steaua - Barcelona din 1986

Institutul Cervantes din București organizează, pe 10 și 11 noiembrie 2026, programul Repere ale unui drum comun. Spania și România - 145 de ani de relații diplomatice, în cadrul evenimentelor dedicate aniversării a 145 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre cele două țări. De la cercetările arheologice asupra unui important port militar roman de pe Dunăre la literatura contemporană și de la dialogul dintre limbile română și spaniolă la memoria uneia dintre cele mai spectaculoase finale din istoria fotbalului european, evenimentele propun perspective diferite asupra legăturilor dintre cele două țări și asupra felului în care cultura, istoria și experiențele colective construiesc punți între societăți.

Programul reunește cercetători, scriitori, traducători, editori și jurnaliști din România și Spania, într-o serie de întâlniri care pun în lumină colaborările culturale și științifice dintre cele două țări, dar și rolul patrimoniului, al literaturii și al memoriei în construirea unui dialog comun.

Intrarea este liberă, cu înscriere prealabilă la cultbuc@cervantes.es.

Marți, 10 noiembrie

Ora 13.30 - Noviodunum. Descoperirea portului imperial roman. Expoziție fotografică și conferințe

Prima zi a programului debutează, la ora 13.30, cu prezentarea proiectului arheologic internațional NOVIODUNUM și inaugurarea expoziției fotografice Noviodunum. Descoperirea portului imperial roman, realizată și curatoriată de fotograful Marius Vasile.

Situat pe teritoriul actualului oraș Isaccea, în județul Tulcea, Noviodunum a reprezentat în Antichitate unul dintre cele mai importante centre militare de pe Dunărea de Jos. Aici se afla baza flotei imperiale Classis Flavia Moesica, responsabilă cu protejarea frontierei dunărene a Imperiului Roman, ceea ce transforma așezarea într-un punct strategic pentru controlul militar, navigație, comerț și comunicațiile dintre Europa de Est și Marea Neagră.

Proiectul NOVIODUNUM își propune să reconstituie organizarea și funcționarea portului antic, relația acestuia cu evoluția cursului Dunării și rolul său în sistemul defensiv și comercial al Imperiului Roman. Campania de cercetare desfășurată în iunie 2026 a reunit specialiști din mai multe țări și a utilizat metode moderne de investigare, precum prospecțiunile geofizice, fotogrammetria, documentarea tridimensională, analiza geoarheologică și reconstrucția digitală a peisajului. Nivelul neobișnuit de scăzut al apelor Dunării a oferit condiții favorabile pentru cercetarea și documentarea zonei riverane.

Coordonat științific de Universitatea din Cadiz, proiectul este finanțat de Ministerul Culturii din Spania și reunește cercetători de la universitățile din Cadiz, Almeria și Barcelona, CNRS - Universite Cote d'Azur din Franța și Institutul de Cercetări Eco-Muzeale 'Gavrilă Simion' din Tulcea. Inițiativa reprezintă un exemplu de cooperare științifică internațională, contribuind atât la aprofundarea cunoștințelor despre patrimoniul arheologic al Dunării de Jos, cât și la formarea unor noi generații de cercetători.
Expoziția fotografică propune o perspectivă complementară asupra acestei cercetări. Dincolo de vestigiile portului roman, imaginile surprinse de Marius Vasile documentează activitățile cotidiene ale echipei de arheologi, peisajul dunărean, cultura locală din Isaccea și oamenii care participă la recuperarea și înțelegerea trecutului. Fotografiile aduc în prim-plan o dimensiune mai puțin vizibilă publicului: efortul colectiv, răbdarea și munca minuțioasă din spatele unei descoperiri arheologice.
Evenimentul va include două conferințe de prezentare a proiectului, susținute în limba engleză de Enrique Aragon Nunez, cercetător postdoctoral în domeniul istoriei antice la Universitatea din Cadiz și coordonatorul principal al proiectului, și Alexandra Bivolaru, doctor în geoarheologie, cercetătoare asociată CEPAM-CNRS - Universite Cote d'Azur și New Europe College.

Evenimentul este organizat de Ambasada Spaniei în România, în colaborare cu Institutul Cervantes din București. Expoziția fotografică beneficiază de finanțarea Ambasadei Spaniei în România, prin fonduri AECID.

Ora 18.00 - România în spaniolă. Spania în română. Lansări de carte și întâlniri literare

Programul continuă, de la ora 18.00, în Sala Auditorium a Institutului Cervantes, cu o serie de lansări de carte reunite sub genericul România în spaniolă. Spania în română. Cărți ale Grupului Editorial Sial Pigmalion: Letras de ida y vuelta. Espana - Rumania.

Evenimentul, organizat în colaborare cu Grupul Editorial Sial Pigmalion, Casa Română de Cultură Getafe-Madrid și Filiala Craiova a Uniunii Scriitorilor din România, propune publicului patru apariții editoriale care ilustrează diversitatea relațiilor literare româno-spaniole și rolul traducerii în circulația operelor între cele două spații culturale.
De la ora 18.00, va fi prezentată antologia bilingvă de poezie hispano-română El puente invisible / Podul invizibil, un proiect editorial care aduce împreună creații poetice din cele două țări. Volumul propune poezia ca spațiu de întâlnire între limbi și sensibilități diferite, construind, prin intermediul traducerii, o punte între tradiții literare și experiențe culturale.

Vor participa Gabriela Banu, traducătoare, Mihai Firică, scriitor și președinte al Filialei Craiova a Uniunii Scriitorilor din România, Basilio Rodriguez Canada, președintele Grupului Editorial Sial Pigmalion, și Juan Jose Garcia, vicepreședinte fondator al Casei Române de Cultură Getafe-Madrid.

De la ora 18.30, va avea loc lansarea antologiei bilingve de poezie contemporană Rumania entre las culturas del mundo / România între culturile lumii. Palabras sin aduanas / Cuvinte fără vămi, realizată de Juan Jose García și Marin Dumitrescu. Volumul explorează dialogul dintre culturi și capacitatea literaturii de a depăși granițele geografice și lingvistice, oferind cititorilor o perspectivă asupra diversității vocilor poetice contemporane.

La eveniment vor participa Gabriela Banu, Vasile Poenaru, scriitor, editor și fondator al Editurii Coresi, Basilio Rodriguez Canada și Juan Jose Garcia.

De la ora 19.00, publicul este invitat la prezentarea a două volume semnate de autori români și publicate în limba spaniolă:

*El amor con perfume de almendras amargas de Mihai Firică este un volum de poezie care aduce creația autorului român în atenția cititorilor hispanofoni. Lansarea va avea loc în prezența autorului, alături de Basilio Rodriguez Canada și Juan Jose Garcia.

*El faro de un mar sin cartografiar de Mihail Soare, publicat în limba spaniolă, cu o introducere semnată de Rafael Pisot. La eveniment vor participa autorul, Camelia Suiu, agent literar, Rafael Pisot, traducător, Basilio Rodriguez Canada și Juan Jose Garcia.

Miercuri, 11 noiembrie

Ora 11.00 - Lectură publică hispano-română

Cea de-a doua zi a programului începe, la ora 11.00, în Biblioteca Institutului Cervantes, cu o lectură publică susținută de autori incluși în antologiile El puente invisible / Podul invizibil și Rumania entre las culturas del mundo / România între culturile lumii.

Evenimentul continuă dialogul literar început în seara precedentă, oferind publicului posibilitatea de a descoperi poeziile direct prin vocile autorilor. Lectura este organizată în colaborare cu Grupul Editorial Sial Pigmalion, Casa Română de Cultură Getafe-Madrid și Filiala Craiova a Uniunii Scriitorilor din România.

Ora 18.00 - Dincolo de sport. Construirea imaginarului colectiv: Steaua - Barcelona 1986

De la ora 18.00, are loc dialogul Dincolo de sport. Construirea imaginarului colectiv: Steaua - Barcelona 1986, care îi va aduce împreună pe jurnalistul și scriitorul spaniol Julio Ocampo și pe romancierul român Filip Florian. Întâlnirea va fi moderată de Marin Mălaicu-Hondrari, scriitor și traducător, fan Manchester United și Barcelona.
Punctul de plecare al discuției îl constituie volumul Steaua 1986. La balada roja de Ceaucescu/ Steaua 1986. Balada roșie a lui Ceaușescu, recent publicat în Spania, în care Julio Ocampo reconstituie povestea uneia dintre cele mai surprinzătoare finale din istoria fotbalului european: victoria echipei Steaua București împotriva FC Barcelona, la Sevilla, pe 7 mai 1986. Cartea lui Julio Ocampo explorează nu doar desfășurarea finalei, ci și contextul socio-politic al României anilor '80, raporturile dintre sport și putere și felul în care o victorie sau o înfrângere se transformă, în timp, într-un reper identitar.

Julio Ocampo este jurnalist, fotograf, scriitor și istoric de artă. Stabilit la Roma de aproximativ cincisprezece ani, colaborează cu instituții media naționale și internaționale, în presa scrisă, radio, televiziune și mediul online. Printre publicațiile și platformele cu care a colaborat se numără El Pais, ABC, AS, Jot Down, Libero și Movistar+. La balada roja de Ceaucescu este a doua sa carte consacrată relației dintre fotbal și geopolitică. De asemenea, a coordonat ateliere de comunicare la Institutul Cervantes din Roma și a organizat vizite culturale în Vatican.

Filip Florian s-a născut pe 16 mai 1968, în București. A debutat în 2005 cu romanul Degete mici, recompensat cu Premiul pentru debut al revistei România literară și cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru cel mai bun debut în proză. În 2006, împreună cu fratele său, Matei Florian, a publicat romanul Băiuțeii. Cel de-al treilea roman al său, Zilele regelui (2008), a fost distins cu Premiul Manuscriptum, acordat de Muzeul Literaturii Române, și desemnat Cartea anului 2008 la Colocviul romanului românesc contemporan. Toate bufnițele (2012) a primit Premiul pentru cea mai bună carte a anului la Gala Bun de Tipar. Cel mai recent roman al său, Media aritmetică, a apărut în iunie 2026, la Editura Polirom. Cărțile sale au fost traduse și publicate în peste cincisprezece țări, la edituri precum Houghton Mifflin Harcourt (SUA), Suhrkamp și Matthes & Seitz (Germania), Acantilado (Spania), Fazi (Italia), Magveto și Bookart (Ungaria), Czarne și Amaltea (Polonia), Kalligram (Slovacia) sau Bokvennen (Norvegia).

Marin Mălaicu-Hondrari (n. 29 ianuarie 1971, Sîngeorz-Băi) este scriitor și traducător. A publicat volume de poezie, printre care Zborul femeii pe deasupra bărbatului (2004), La două zile distanță (2011) și Urmele încercării (2021), precum și romanele Cartea tuturor intențiilor (2006), Apropierea (2010), Lunetistul (2013), Războiul mondial al fumătorilor (2015) și Clandestin (2024). Cărțile sale au fost traduse în franceză, spaniolă și polonă, iar romanul Apropierea a stat la baza filmului Parking (2019), regizat de Tudor Giurgiu. A tradus din limba spaniolă peste 35 de volume, semnate de autori precum Mario Vargas Llosa, Julio Cortazar, Mariana Enriquez, Fernanda Melchor și Manuel Vilas. În 2021, a primit Premiul Institutului Cervantes din București, în cadrul premiilor Observator Cultural, pentru traducerea romanului Patria de Fernando Aramburu.