Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat, joi, la Târgu Mureş, că s-au încheiat negocierile între Hidroelectrica şi Hidroconstrucţia, respectiv Hidroserv, care vizează întreaga desfăşurare a lucrărilor până la punerea în funcţiune a hidrocentralei de la Răstoliţa.

"În 20 septembrie, Curtea Constituţională a dezbătut ordonanţa REPower, cea care practic scurtează termenele şi accelerează investiţiile deja începute în zona hidro. A amânat termenul pentru început de octombrie, dar noi avem încredere că va trece testul de constituţionalitate şi va accelera toate aceste proiecte despre care am vorbit. Noi am avut într-adevăr discuţii cu domnul ministru Fechet, cu domnul prefect, căruia îi mulţumesc încă o dată pentru că ne sprijină cu acest proiect (Răstoliţa, n.r.) şi ne dorim cât mai repede să parcurgem procedurile de mediu, suntem de acord, este ceea ce trebuie să facem, le vom parcurge aşa cum cere legea şi în cel mai scurt timp să putem finaliza. Ceea ce vă pot anunţa - şi este o premieră - este că s-au încheiat negocierile între Hidroelectrica şi Hidroconstrucţia, respectiv Hidroserv. Toate negocierile sunt finalizate şi ele vizează întreaga desfăşurare a lucrărilor până la punerea în funcţiune. Deci în momentul în care se va putea interveni în şantier, din punct de vedere comercial, toate aspectele sunt lămurite şi lucrarea se poate desfăşura. Depinde doar de partea de mediu", a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, într-o conferinţă de presă susţinută la sediul PNL Mureş.

Ministrul a spus că proiectele începute în sectorul energetic trebuie terminate din două motive, unul din perspectiva investiţiilor foarte mari şi a stadiului avansat de realizare al lucrărilor, iar al doilea din punctul de vedere a siguranţei sistemului energetic.

"Discutăm de investiţii de sute de milioane de euro din partea statului român, bani deja cheltuiţi. E valabil la Răstoliţa, e valabil la Dumitra, pe Jiu, e valabil şi undeva pe Siret, deci sunt multiple investiţii începute şi cu grad de finalizare foarte mare. Înţeleg că la Răstoliţa este de peste 90% poate chiar 95%. Şi atunci avem o investiţie cred că de 170 de milioane de euro în Răstoliţa deja cheltuiţi. Pe de altă parte, discutăm de siguranţa sistemului energetic. Capacităţile hidro pot fi folosite inclusiv pentru echilibrarea sistemului, ceea ce România are nevoie disperată să facă. Noi scoatem din exploatare undeva la 4500 de megawaţi pe bază de cărbune în următorii ani. Mă refer la lignit, Complex Energetic Oltenia şi sigur, în Valea Jiului se produce foarte puţin. Ei sunt răspunzători, sunt undeva la 0,3% din tot ceea ce produce România la nivelul sistemul energetic naţional. Şi între a pune în pericol sistemul energetic naţional, de securitate energetică a României, versus anumite proceduri care ţin de mediul înconjurător, cred că trebuie să prioritizăm securitatea sistemului energetic, dacă avem de ales între cele două şi din păcate, de multe ori avem de ales", a susţinut Sebastian Burduja.

Ministrul a arătat că Tarniţa-Lăpuşteşti va putea produce între 500 şi 1000 de megawaţi cu cele patru turbine prevăzute, fiind o hidrocentrală cu acumulare prin pompaj.

"Orice ţară normală la cap are un asemenea sistem, inclusiv Bulgaria, noi n-am fost în stare, din păcate, să-l facem de zeci de ani, deşi ideea este din perioada interbelică, nu este proiectul lui Ceauşescu, aşa cum greşit s-a spus. Marii ingineri energeticieni români l-au gândit încă dinainte de-al Doilea Război Mondial, deci el trebuie făcut. Este foarte rentabil, pentru că în momentul ăsta serviciile de echilibrare se plătesc foarte bine, pentru că nu există. Sunt estimări care vorbesc de o necesitate de echilibrare, de stocare a energiei, de fapt de 4000 de megawaţi. Deci ne-ar trebui patru Tarniţa-Lăpuşteşti în ţară. Poate încă o hidrocentrală cu acumulare prin pompaj, plus diferenţa pe baterii, să stocăm în baterii", a arătat Burduja. AGERPRES/(A - autor: Dorina Matiş, editor: Antonia Niţă, editor online: Irina Giurgiu)