Ministerul Finanţelor ar putea încasa 6,2 miliarde de lei suplimentar la bugetul statului prin aplicarea impozitului minim pe cifra de afaceri, a afirmat vineri, Daniel Anghel, Partener, coordonator servicii fiscale şi juridice PwC România.

"Dintre toate modificările, aş spune, cel mai important este impozitul minim pe cifra de afaceri, care va avea, după cum vedeţi şi cel mai mare impact. Este o estimare pe care am făcut-o împreună cu colegii mei. Aţi auzit, impozitarea cifrei de afaceri este o practică aproape inexistentă în ţările dezvoltate, tocmai pentru că mărimea cifrei de afaceri nu înseamnă implicit şi profituri pe măsură. Marjele de profit diferă, evident, de la un sector economic la altul, dar şi în funcţie de contextul economic. Conform estimărilor noastre, vedeţi, vor fi 756 de companii eligibile la plata acestui impozit pe cifra de afaceri, 20 dintre acestea fiind instituţii de credit, iar 335 de companii ar urma să plătească în continuare 16% impozit pe profit. Suma pe care estimăm că Ministerul de Finanţe o va încasa suplimentar prin aplicarea acestui impozit este de 6,2 miliarde de lei în plus la bugetul statului", a declarat Daniel Anghel, la conferinţa "Get ready for the fiscal new wave", organizată de PwC România.

El a menţionat că aceste estimări iau în calcul doar cifrele bilanţiere ale companiilor, aşa cum ele au fost publicate în 2022 pe site-ul Ministerului Finanţelor, nu veniturile totale prevăzute de proiectul de lege, care, în anumite situaţii pot fi chiar mai mari.

"Aceasta este poza, să spun, a impactului pe care noi cel puţin la acest moment, luând în calcul şi discuţiile din perspectiva veniturilor totale, care credem că se vor contura în jurul acestui impozit. Principalele sectoare afectate sunt energie auto, sectorul tutunului, farmaceutic şi construcţii. O parte importantă dintre aceste companii sunt deja supra-impozitate, precum cele din sectorul de petrol şi gaze sau producătorii şi furnizorii de energie electrică. Companii din sectorul automotive sunt cele care, ştim foarte bine, au contribuţie semnificativă la exporturile României, cu marje de profit reduse sau cu pierderi din cauza crizei semiconductorilor la nivel global. 27% spre exemplu, din exporturile României, sunt generate de industria auto. Sectorul construcţiilor, ştim la fel de bine, a avut cea mai mare contribuţie la creşterea reală a produsului intern brut în anul 2022, ca urmare a investiţilor în infrastructură. Însă în trimestru II 2023 vedem deja o încetinire, în special pe zona rezidenţială. Nu este surprinzător că foarte multe dintre aceste companii sunt şi companii reglementate, fie că vorbim de energie sau farma şi, evident, putem spune că lucrurile acestea vin să schimbe regulile jocului în timpul jocului", a spus Daniel Anghel.

Potrivit reprezentantului companiei de consultanţă, impozitul pe cifra de afaceri, ca şi consecinţe la care ne putem aştepta, va încetini ritmul de creştere economică într-un context oricum volatil. Acesta descurajează investiţiile, cu precădere cele asumate de companii pe termen scurt şi mediu.

"Deşi la prima vedere putem spune că impozitul pe cifra de afaceri poate părea, cel puţin din perspectiva bugetară, un instrument atrăgător, totuşi această măsură poate avea un efect contrar, respectiv migrarea activităţilor unor companii către alte state sau amânarea intenţiilor de investiţii. Şi asta în contextul în care România, în ultimii 2 ani de zile, a avut cifre record din perspectiva investiţiilor străine directe, undeva la 9-10 miliarde de euro pe an şi tocmai redevenisem atractivi pentru investitorii străini. Sperăm să rămânem în continuare aşa. După cum bine ştiţi, din păcate aceste modificări nu au fost însoţite şi de o analiză de impact, costuri versus beneficii. De aceea am încercat să facem o simulare măcar pentru impozitul pe cifra de afaceri. Va genera cu siguranţă presiuni inflaţioniste prin transferul costurilor către consumatorii finali. Şi nu în ultimul rând, credem că va reduce competitivitatea României cu impact asupra exporturilor. Nu e un lucru surprinzător. Vom deveni mai scumpi şi, ca atare, mai puţin atractivi, cu potenţial efect asupra balanţei comerciale, care sperăm să nu devină iarăşi deficitară. În concluzie, România are o situaţie bugetară dificilă, dar credem că majorarea taxelor nu ar fi trebuit să fie singura soluţie", a declarat Daniel Anghel.

Potrivit acestuia, avem o colectare care ne plasează, din păcate, la coada clasamentului din Uniunea Europeană.

"Şi da, susţinem şi am susţinut întotdeauna tot ce înseamnă reglajele din PNRR. Era nevoie de ele. Sunt necesare tocmai pentru echitatea fiscală, tocmai pentru lărgirea bazei de impozitare, cu mai puţine facilităţi, excepţii şi scutiri. Dar evident, nu ne aşteptam la impozite noi. Dar pentru că speranţa, nu e aşa, moare ultima, sper ca instituţia dialogului şi a consultării reale dintre autorităţi şi mediul de afaceri să-şi facă iarăşi loc în agendele noastre şi astfel de iniţiative fiscale să fie mai întâi discutate cu specialiştii, făcute nişte analize de impact temeinice şi apoi adoptate, pentru că, evident, nu este în avantajul nimănui această lipsă de consultare. Iar dacă semănăm incertitudine, cu siguranţă nu vom culege dezvoltare şi creştere sustenabilă", a mai spus Daniel Anghel. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)