Ucraina a prezentat UE un Plan de acţiune privind exporturile sale, astfel încât să nu se producă perturbări în pieţele agricole ale ţărilor membre vecine cu Ucraina, prin care se prevede introducerea unui sistem de licenţiere, potrivit unui comunicat transmis de patru organizaţii agricole.

"Conform Deciziei CE - la data de 15.09.2023 a încetat interdicţia privind importurile din Ucraina, pentru 4 produse principale: grâu, porumb, floarea soarelui şi rapiţă. Conform aceluiaşi document, pe 18.09.2023, ora 22.00 - Ucraina a prezentat UE un Plan de acţiune privind exporturile sale, astfel încât să nu se producă perturbări în pieţele agricole ale ţărilor Membre vecine cu Ucraina prin care se prevede introducerea unui sistem de licenţe de export Ucraina/ licenţe de importuri în România. Procedura de licenţiere va fi elaborată în termen de 30 zile", precizează reprezentanţii PRO Agro, Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România - LAPAR, Uniunea de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - UNCSV şi Asociaţia Forţa Fermierilor (AFF).

Conform sursei citate, în această perioadă de 30 zile nu se importă nimic din Ucraina.

"Din partea României - MADR este responsabilă cu emiterea licenţelor de import pe cele patru produse, respectiv grâu, porumb, floarea soarelui şi rapiţă. Vor primi licenţe de import doar operatorii economici din Zootehnie - pentru consum propriu în ferme, dar şi din industria de procesare - în funcţie de stocuri şi necesarul pentru 6 luni de procesare. S-a solicitat din partea organizaţiilor profesionale ca cei care vor achiziţiona produse agricole din Ucraina să nu beneficieze de compensaţii pentru efectele negative create de introducerea pe piaţă, ci acestea să ajungă doar la acei operatori economici care utilizează marfă de provenienţă România şi trasabilitate 100%", se mai spune în comunicat.

În cazul în care aceste decizii nu vor fi respectate, România va lua măsura unilaterală de a interzice importurile din Ucraina. "Dacă se vor realiza importuri în cele 30 zile, România va lua imediat măsura unilaterală de a interzice importurile din Ucraina", avertizează reprezentanţii organizaţiilor agricole.

În acest sens, Autoritatea Vamală din România va pune la dispoziţie un call center şi o adresă de email unde se vor putea depune de către orice cetăţean sesizări şi transmite poze sau alte dovezi pentru a semnala încălcarea interdicţiei de import sau tranzit, a condiţiilor pe care trebuie să le respecte produsele din UE şi implicit non-UE, inclusiv din punct de vedere al calităţii verificate de ANSVSA.

"Revenim asupra faptului că tratatul UE-Ucraina şi acordarea unor derogări au avut în principal în vedere crearea şi menţinerea unor culoare de tranzit pentru produsele ucrainene, nu rămânerea în pieţele Statelor Membre UE vecine. Pentru apărarea fermierilor noştri ne menţinem hotărârea de a acţiona împreună cu autorităţile doar în scopul tranzitului de produse ucrainene către ţările sărace şi nu pe piaţa comunitară.
Aşa cum domnul ministru ne-a cerut să păsuim 30 de zile, ca să poată fi implementat mecanismul, îi asigurăm pe fermierii noştri, colegii noştri, care aşteaptă un răspuns de la noi, că suspendăm pentru 30 de zile cererile noastre", se mai spune în document.

Totodată, fermierii susţin că la cel mai mic semn că nu se respectă aceste decizii de implementare a planului pe care l-a gândit ministerul, vor reacţiona în consecinţă "prin proteste de amploare".

"Practic, ministerul ne oferă 30 de zile şi noi oferim ministerului tot 30 de zile. După 30 de zile revenim la planul iniţial. Aşteptăm şi avem încredere în Guvern că aceste măsuri se vor implementa. În zilele următoare ne vom întâlni şi cu prim-ministrul. Vom agrea din nou aceste măsuri pe care le va implementa Ministerul Agriculturii împreună cu Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Transporturilor şi vom decide în consecinţă", spun reprezentanţii asociaţilor agricole.

Astfel, pentru situaţia critică în care se află fermierii români din punct de vedere financiar în anul agricol 2022-2023 sunt responsabile două fenomene: costul de achiziţie ridicat pentru input-uri şi preţul de vânzare scăzut, precizează sursa citată.

În toamna anului 2022 şi primăvara anului 2023 au fost creşteri ale costurilor de producţie până la 300%, pe fondul conflictului din Ucraina şi a scumpirii accelerate a energiei electrice, producătorii de tratamente, îngrăşăminte şi material săditor au ridicat preţurile pentru aceste categorii de produse.

"În primăvara, vara şi toamna anului 2023 piaţa de desfacere a cerealelor din România este accelerat şi constant afectată de către tranzitul şi importurile cerealelor din Ucraina. Deşi importul este interzis (permis doar tranzitul) există semnale şi informaţii legat de faptul că la momentul actual se vând cereale din Ucraina direct în România sau prin Republica Moldova sau comerţ intracomunitar prin Polonia la preţ de 500-550 lei/tonă (90 euro/tonă achiziţie la care se adaugă transportul", susţin fermierii.

Acest lucru destabilizează puternic piaţa de desfacere şi influenţează negativ preţurile de vânzare ale cerealelor aparţinând fermierilor din România.

Conform datelor interne, pierderile la grâu şi porumb sunt la 40% din costuri, la nivel naţional.

La toate acestea se adaugă preţuri foarte mari la îngrăşăminte care vor impacta şi costurile anului de recoltă 2024. Spre exemplu 90% din îngrăşămintele aduse în România sunt aduse de o companie care face profituri colosale importând îngrăşăminte din Rusia, care ajung în România cu origine Iordania şi Egipt la 400-500% din preţul de vânzare de la fabrică, precizează sursa citată.

"Sumele alocate de către UE pentru 2023, prin mecanismul de criză (circa 500 milioane euro), sunt epuizate în acest an, situaţia din sectorul agricol românesc este precară şi nu se poate compensa sub nici o formă impactul cauzat fermierilor noştri şi statului român (circa 4,5 miliarde euro din care s-a acordat o compensare care poate ajunge la maximum 80 milioane euro (Contribuţie UE+RO), din care majoritatea sunt în situaţii dificile de achitare a datoriilor şi continuare a activităţii agricole", au transmis reprezentanţii PRO Agro, LAPAR, UNCSV şi AFF.

În luna mai, Comisia Europeană a permis Bulgariei, Ungariei, Poloniei, României şi Slovaciei să interzică vânzările interne de grâu, porumb, rapiţă şi seminţe de floarea-soarelui provenite din Ucraina, permiţând în acelaşi timp tranzitul acestor mărfuri pentru export în altă parte.

Executivul comunitar a pus punct pe 15 septembrie interdicţiei introduse de cele cinci state membre UE cu privire la importurile de cereale ucrainene, în schimbul unor angajamente ale Kievului că va lua măsuri pentru a controla afluxul de cereale spre ţările vecine.

Însă, Polonia, Slovacia şi Ungaria au anunţat că vor păstra propriile lor restricţii cu privire la importurile de cereale ucrainene, în pofida deciziei Comisiei. Autorităţile de la Varşovia, Bratislava şi Budapesta susţin că acţionează în interesele economiilor lor şi că deciziilor lor sunt destinate să protejeze fermierii lor de afluxul de produse ucrainene.

Ucraina era unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de cereale, înainte ca invazia rusească din 2022 să îi scadă capacitatea de a expedia produse agricole prin porturile sale de la Marea Neagră. De atunci încoace, fermierii ucraineni s-au bazat pe exporturile realizate prin ţările vecine, inclusiv prin România.

Conform autorităţii portuare, în primele opt luni ale anului 2023, Ucraina a exportat 9,2 milioane de tone de cereale prin Portul Constanţa, însă ritmul livrărilor a încetinit, pe măsură ce atacurile ruseşti asupra porturilor de la Dunăre s-au intensificat. Comparativ, pe tot parcursul anului 2022, Ucraina a expediat 8,6 milioane de tone de cereale prin Portul Constanţa. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)